Fondatorul trupei Cargo, Adi Bărar, decedat în urma complicaţiilor COVID, va avea o statuie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Fondatorul trupei Cargo, Adi Bărar, decedat în urma complicaţiilor COVID, va avea o statuie

GALERIE
Adi_Barar
  • Adi_Barar
- +

Memoria fondatorului trupei timişorene Cargo, Adi Bărar, care a decedat în primăvară, în urma unor complicaţii ale infectării cu SARS-CoV-2, va fi cinstită prin ridicarea unei statui din bronz, în mărime naturală, care va fi amplasată în zona terasei Flora a Parcului Alpinet din Timişoara, în această toamnă.

Revoluţionarul Corneliu Vaida, o personalitate a culturii timişorene, a argumentat, în plenul Consiliului Local Timişoara din această săptămână, că acest gest ar putea reprezenta o deschidere pentru realizarea unei Alei a muzicienilor. Proiectul privind amplasarea acestei statui a fost votat în unanimitate de către consilierii municipali timişoreni.

Zona Flora a rămas în memoria timişorenilor ca zonă a boemei rock, jazz şi blues a oraşului de dinainte de 1990.

Amplasarea statuii “Adi Bărar - Marea Trecere” în Parcul Alpinet va trebui să primească şi un aviz de la Direcţia Judeţeană de Cultură Timiş.

“Statuia va fi amplasată în rondul dintre Podul Maria şi terasa Flora. Va fi un monument la scara de 1:1, o statuie de bronz care îl va reprezenta pe Adi Bărar cu chitara sa. (...) Sper ca toate aprobările să fie date cât mai repede, astfel încât monumentul să fie inaugurat în acest an. Lucrările vor dura aproximativ trei luni şi cred că în luna noiembrie am putea face inaugurarea. Va reprezenta, din punctul meu de vedere, şi nu numai al meu, un punct de atracţie turistic şi cultural care se poate înscrie foarte bine în acţiunile care preced Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii”, a detaliat Corneliu Vaida.

Lucrarea va fi bugetată din fonduri private care deja au fost colectate, la iniţiativa lui Corneliu Vaida.

Pe de altă parte, Corneliu Vaida a punctat că ideea realizării Aleii muzicienilor în Parcul Alpinet s-a conturat în urmă cu mai mulţi ani, iar aceasta ar putea deveni un adevărat “muzeu al rockului”. O altă figură de referinţă care ar putea urma statuii lui Adi Bărar ar putea fi regretatul instrumentist Bela Kamocsa, fost membru al trupei Phoenix în anii '60 şi fondator al Galei de blues-jazz internaţional din Timişoara şi a Festivalului de jazz de la Gărâna. AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.