
Foresight Iași 1.5: Un plan de dezvoltare pentru un județ care se mișcă spre borna de 1,5 milioane

Politicile de dezvoltare a Iașului trebuie gândite privind în viitor. Care vor fi necesitățile județului atunci când aici vor locui 1,5 milioane de locuitori? Cine poate contribui la dezvoltarea județului astfel încât aglomerările urbane să nu devină haos, iar viața ieșenilor să nu se transforme, mai mult decât este deja, într-un fiasco cotidian în căutarea unui loc de parcare, a unui parc sau a unei zone destinate sportului? Cum vor putea părinții județului cu a doua cea mai tânără populație din țară să se asigure că își cresc copiii sănătoși și că aceștia au parte de o educație solidă? La aceste întrebări va încerca să răspundă Camera de Comerț și Industrie Iași, prin „Foresight Iași 1.5“, un proiect de construire anticipativă a unor soluții de facilitare a dezvoltării Iașului.
Realizarea unui plan de dezvoltare a municipiului sau a județului, ca și în cazului unui plan de afaceri, nu se poate face fără stabilirea unei viziuni și a unor ambiții. Cum ar trebui să arate Iașul și ce ar trebui să ofere locuitorilor săi în momentul în care va fi atinsă borna de 1,5 milioane de locuitori?, s-a întrebat prof. dr. Andrei Ștefan Neștian, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. Împreună cu Camera de Comerț și Industrie Iași, profesorul și-a propus să găsească răspunsuri la aceste întrebări, iar prin reunirea concepțiilor de viitor ale teoreticienilor, ale oamenilor de afaceri sau ale reprezentanților autorităților publice locale și județene, să traseze politicile care vor ajuta la dezvoltarea Iașului.
„Iar apoi, pornind de la politici se vor putea stabili strategii mai bine aliniate și mai coerente. Proiectul necesită mai mult timp, cel puțin un an, iar amplitudinea lui depinde de resursele pe care vom reuși să le atragem“, a explicat pentru Ziarul de Iași prof. univ. Andrei Ștefan Neștian.
În forma propusă de el, proiectul presupune „realizarea unor exerciții de foresight (privire în viitor), sub forma unor conferințe sau workshop-uri, cu participarea unor entități relevante, interesate de proiect“. Lucru care ar urma să se realizeze printr-o serie de întâlniri de lucru în cadrul cărora se vor imagina și analiza problemele generate de o creștere a populației până la 1,5 milioane de locuitori și blocajele care ar putea să apară, iar apoi se vor propune soluții și scenarii pentru o dezvoltare care să evite aceste blocaje.
Citește aici ediția integrală Ziarul De Business nr.3
Cu alte cuvinte, inițiatorii proiectului vor încerca să adune la un loc pe toți cei care sunt dispuși să-și suflece mânecile și să se pună pe treabă pentru ca ieșenii să poată trăi mai bine. De puterea de convingere a Camerei de Comerț și Industrie și de consecvența inițiatorilor depinde, de fapt, dacă Foresight Iași 1.5 va bifa doar o serie de acțiuni sau se va transforma într-un plan de lansare a județului Iași pe o traiectorie ascendentă în ce privește bunăstarea și confortul populației.
„Județul Iași reprezintă cel mai dinamic pol de dezvoltare din estul României, având o traiectorie ascendentă atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al populației“, se arată în comunicatul de presă al Camerei de Comerț și Industrie Iași prin care se anunță intenția de a demara Foresight Iași 1.5, iar „județul se apropie de cifra de 1 milion de locuitori, fie ei locuitori permanenți sau temporari. În următorii ani este de așteptat ca un număr de facilitatori să crească atractivitatea județului atât pentru dezvoltarea afacerilor cât și pentru creșterea numărului de rezidenți“.
Autostrăzile și reconstrucția Ucrainei
Facilitatorii menționați în proiect sunt, potrivit prof. Andrei Ștefan Neștian, „cele două autostrăzi care vor lega în sfârșit Iașul de restul țării, relația cu Republica Moldova și sprijinul pe care i-l oferă România pentru integrarea în UE, precum și reconstrucția Ucrainei“, care va transforma Iașul într-un punct cheie pe traseul către Odessa.
Când Iașul va avea pe teritoriul său două autostrăzi, axa Pașcani-Iași va deveni o coloană vertebrală pentru fluxurile de mărfuri și pentru dezvoltarea localităților din județul, „conexiunea nord-sud va potența schimburile economice pe axa Suceava-București, cu oportunități importante de colaborare economică spre sudul României și spre Balcani“, iar Podul de la Ungheni și conexiunea est-vest vor potența schimburile economice pe axa Odessa-Chișinău-Iași-Cluj, cu oportunități importante de colaborare economică spre vestul României și spre Europa occidentală.
„Toate aceste atuuri, spune Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, pot conferi Iașului atractivitatea investițională și dinamica economico-socială de natură să conducă la atingerea bornei de 1,5 milioane de locuitori“.
Acesta este motivul pentru care proiectul ar trebui demarat cât mai curând, susțin inițiatorii, care încep deja să caute resurse pentru proiect și minți care să-l susțină. Oamenii de afaceri din Iași s-au plâns mereu că județul a fost lăsat constant în urmă de politicile de la București și izolat de restul țării, prin lipsa autostrăzilor. Acum, însă, Iașul se regăsește într-un moment în care un cumul de oportunități se pot transforma într-o trambulină, susțin aceiași oameni de afaceri. Dar cum ne așezăm trambulina depinde numai de noi, ieșenii – dăm cu capul de tavan, ori decidem că nici măcar cerul (nu) e limita?
Publicitate și alte recomandări video