Formatorii de opinie

Stau de multe ori si ma gindesc care ar fi fost cursul vietii noastre politice (si al vietii noastre, in general) daca n-ar fi fost inventata televiziunea?
Televiziunea creeaza o falsa realitate. Ea ne aduce la acelasi numitor. Ne transforma intr-o masa uniforma, usor de gestionat. In fata ei sintem la fel de dezarmati ca si ciinele lui Pavlov, care incepea sa saliveze la aprinderea becului… Creierul omului e sensibil la imagini. Si nu la orice fel de imagini, ci la imagini care ii manipuleaza constiinta. La cele care ii deformeaza personalitatea. La cele care ii deformeaza caracterul.
Vorbind despre acest fapt, regizorul Andrei-Mihalkov Koncealovski, autorul celebrelor pelicule Siberiada si Oblomov, spunea: "Imaginea este cea mai mare afacere a secolului XX. Si cel mai mare flagel al lui…".  Imaginea se cumpara si se vinde. Ea se imprima nu numai pe retina, ci si in inconstient. Prin intermediul ei, sint manipulate masele. Prin intermediul ei manipulezi si dezamorsezi orice conflict.

Omul modern este prizonierul imaginilor. Imaginea ii ofera omului realitatea in stare de conserva. Hranindu-si spiritul cu ea, el nu-si mai apartine siesi. El devine totuna cu marea masa, se uniformizeaza. Imaginea a nascut o hidra, un monstru care isi ramifica tentaculele in fiecare casa: televiziunea.
Referindu-se la impactul nociv pe care-l are micul ecran asupra spiritului, actorul si regizorul iesean Ion Sapdaru, care, de altfel, lucreaza cu imaginea, manipulind-o si fiind manipulat de ea (actorul, printre altele, apare in citeva spoturi publicitare), spunea: "La mine in casa intra in fiecare zi intra zeci de mii de neinvitati. Politicieni ca Becali, intra Garcea, intra actori, fotbalisti, boxeri, politicieni de prima mina si de mina a saptea, betivi, curvari, natafleti, intra oameni, animale, riuri si munti, nori, cutremure, incendii, atentate, violatori, lesbiene, homosexuali, si rar, foarte, rar, printre tot felul de zgomote, aud citeodata ciripind si o pasare… Zi de zi, seara de seara, ma lupt cu acesti dusmani ce-mi asalteaza casa si reusesc sa mai stopez cite ceva din invazia asta. Ce se va intimpla insa cu fiul meu? Ce se va intimpla cu copiii nostri? Ce se va intimpla cu toata aceasta lume supusa unui continuu bombardament informational?". Totul a devenit industrie. O industrie care fabrica stiri si talk-show-uri si manilupeaza masele… In folosul cui? In folosul celor care stau in spatele sau. In folosul capitalului. Dar politica? Oamenii politici ce-au de spus? Oamenii politici sint simple marionete ale televiziunii…
Televiziunea nu are nevoie de oameni care gindesc. Ci de oameni care se lasa manipulati. Omul care gindeste si apeleaza la propria sa constiinta nu va deveni nicicind un factor previzibil in sondajul de opinie… El nu poate deveni un procent, o cifra…
Dar Imperiul imaginii in care ne e dat sa traim nu si-a epuizat nici pe departe resursele. In curind, insa, lumea noastra va fi invadata de imagini tridimensionale, de imagini holografice. Atunci Garcea sau Becali vor intra cu adevarat in casa noastra. Ei se vor plimba printre noi, vor discuta cu noi despre diverse probleme, ne vor bate prieteneste pe umar, se vor aseza la masa odata cu noi. In curind vom trai, poate, in interiorul unei lumi in care imaginea si realitatea vor avea aceleasi valente. Poate ca, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, vom putea anima imaginile. Le vom putea da "viata", in cadrul unui program pe care il vom accesa prin intermediul unor impulsuri. Abia atunci manipularea va atinge apogeul. Credeti ca aceste ginduri sint doar simple fantasmagorii?

 Traim intr-o lume care se roteste cu o viteza nebuna ce tinde sa ne aduca la acelasi numitor. Trebuie sa ne speriem, oare, de o astfel de perspectiva istorica? In fond, pentru ce avem nevoie de individualitati?
Acum sa ne intoarcem, insa, la intrebarea noastra initiala: ce curs ar fi avut viata noastra politica daca n-ar fi existat televiziunea? Am fi trait, oare, mult mai linistiti? Cu certitudine, da. Si aceasta fiindca am fi fost scutiti sa participam zi de zi (acum prin intermediul Realitatii), ora de ora, la acest show nesfirsit, care ne maninca din timpul liber. Si n-am fi devenit sclavii acestei specii noi, aparuta de curind – formatorii de opinie, care prin intermediul micului ecran ne manipuleza, cu sau fara voia lor,  constiinta, fiind, la rindul lor, robii propriilor lor productii. Si noi, si ei sintem sclavii micului ecran. De ce, oare, tindem sa-i privim ca pe niste zei?
Cine ne obliga sa le dam crezare? Daca sintem constienti ne manipuleaza, de ce intindem mina spre telecomanda si nu inchidem televizorul?! De ce nu-i ignoram?
Curiozitatea noastra bolnavicioasa ne face sa fim dependenti de ei… Ca si in relatia victima-calau, fiecare devine dependent de celalalt…
Televiziunea nu are nevoie de cultura. Nu are nevoie de filozofie. Nu are nevoie de religie. Are nevoie de formatori de opinie. In zilele noastre, ei sint raul necesar…

Publicitate și alte recomandări video