Formatul Bucureşti - 9
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Formatul Bucureşti - 9

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ceea ce a reieşit, însă, în urma reuniunii virtuale organizate de România, ne lasă să înţelegem că opinia majoritară a central- şi est-europenilor este favorabilă întăririi legăturii transatlantice şi, implicit, găsirii unei modalităţi de afirmare a potenţialului politico-militar al Europei care să nu pună în cauză coeziunea NATO.

Prin intermediul summit-ului virtual de la Bucureşti, aşa-numitul „format B9” (nouă state post-comuniste din Europa Centrală şi de Est) a transmis câteva mesaje interesante. Fără a supraestima semnificaţia politică a evenimentului, merită remarcată această etalare a convergenţei la nivel regional, într-un context politic dificil.

Iniţiat la Bucureşti în noiembrie 2015, la iniţiativa României şi a Poloniei, B9 mai include celelalte state central- şi est-europene (ECE) intrate în Alianţă în „valurile” din 1999 şi 2004, cu excepţia Sloveniei. De altfel, nici celelalte republici post-iugoslave care au aderat ulterior nu fac parte din această structură. În mod evident, ea a reprezentat încă de la bun început o reacţie politică la agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Ulterior, pe fondul agresivităţii Moscovei faţă de unele state-membre din flancul estic al Alianţei, B9 reprezintă un instrument de contracarare a ideii că ţările din regiune sunt membri de rang secund ai NATO şi că garanţiile de securitate de care se bucură din partea aliaţilor mai puternici (în primul rând, a Statelor Unite) ar fi limitate sau circumscrise. Nu în ultimul rând, trebuie menţionată atenţia cu care liderii din formatul B9 se încadrează în codul de bune maniere al Alianţei, încercând să aducă în prim-plan problematica flancului estic fără a antagoniza alte state-membre şi fără a provoca diviziuni suplimentare în interiorul NATO.

Făcând abstracţie de relaţia pe care fiecare guvern ECE a avut-o cu fosta administraţie Trump - care a susţinut, de altfel, maturizarea formatului B9 - schimbarea de la Washington ar putea favoriza o dezvoltare a cooperării multilaterale pe flancul estic. În mod normal, pe durata administraţiei Biden ar trebui să se ajungă la o încălzire a relaţiilor transatlantice, iar la Berlin sau Paris ar urma să se atenueze suspiciunile potrivit cărora „blocul” B9 ar fi, automat, un susţinător al liniei americane în chestiunile ce fac obiectul dezacordului între anglo-saxoni şi continentali. Dar, din punct de vedere politic, prezenţa virtuală a preşedintelui american la summitul B9 înseamnă mai mult decât valorificarea unei prime oportunităţi de discuţie consistentă la vârf, pe teme de securitate, între Washington şi capitalele ECE; este o susţinere politică explicită a cooperării între membrii flancului estic al Alianţei, oferită de noua administraţie americană. Nimic surprinzător în acest gest, dacă ne gândim că, în timpul celor două mandate Obama, (pe atunci) vicepreşedintele Biden s-a implicat destul de mult în problematica flancului estic şi în formularea răspunsului în criza ucraineană.

Dacă privim comunicatul final al summit-ului B9, am putea conchide că nu cuprinde teme controversate - teme pe care viitoarea reuniune la vârf a NATO, programată luna viitoare, să le repudieze sau să le ignore. Este de presupus că aspectele legate de Rusia să facă obiectul unor discuţii consistente şi să se adopte un limbaj mai conciliant în privinţa acuzaţiilor de implicare a Rusiei în acte de sabotaj pe teritoriul unor membri estici ai Alianţei. Dar nu poate fi ignorat faptul că liderii B9 au recurs la un vocabular ferm - şi că au făcut-o în prezenţa preşedintelui Biden. Desigur, toată lumea ştie că între membrii acestui format există diferenţe în privinţa atitudinilor faţă de Rusia. Dar textul comunicatului a fost asumat de toţi participanţii, ceea ce este îmbucurător. Dacă se va reuşi obţinerea unui asemenea consens şi la reuniunea la vârf a Alianţei, se va putea vorbi pe un ton mai optimist despre perspectivele Alianţei, în următorii trei-patru ani.

Summitul B9 transmite, indirect, şi un mesaj pentru partenerii din Uniunea Europeană care insistă pe tema autonomiei strategice a Europei, printr-o separare de facto faţă de SUA. Din nou, nu se poate vorbi de o identitate de păreri pe această temă, în rândul participanţilor. Ceea ce a reieşit, însă, în urma reuniunii virtuale organizate de România, ne lasă să înţelegem că opinia majoritară a central- şi est-europenilor este favorabilă întăririi legăturii transatlantice şi, implicit, găsirii unei modalităţi de afirmare a potenţialului politico-militar al Europei care să nu pună în cauză coeziunea NATO. Nu este un obiectiv ușor de îndeplinit, iar presiunea în direcţia unei Europe care să joace pe cont propriu este imensă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pesedistul bun, pesedistul rău

Cătălin ONOFREI

Pesedistul bun, pesedistul rău

În viitor, se vor înmulţi cazurile în care înţeleptul Vasile se va contra cu ţăranul Marcel! 

Filmuletul zilei

opinii

Din ce în ce mai buni

Briscan ZARA

Din ce în ce mai buni

Ideea pensionării la 70 de ani mi se pare bună, însă doar ca idee, nu ca lege. Pentru că se ştie faptul că românii sunt extrem de buni la interpretarea oricărui text, fie el biblic, politic sau legislativ, şi vor fi în stare să scoată din asta ceva cu totul şi cu totul diferit decât ce s-a intenţionat, chiar pervers.

Glose la Eminescu

Nicolae TURTUREANU

Glose la Eminescu

* „E ochiul lui/ atotcuprinzător,/ scăldându-ne-n lumină/ preacurată.// Poeţi ce-au fost,/ poeţi ce au să vină,/ traşi pe a poeziei sale roată.”

Eminescu - în vremea lui şi a noastră

Mihai DORIN

Eminescu - în vremea lui şi a noastră

În vremea lui, Eminescu a fost de puţini înţeles, de unii iubit, de mulţi urât. Nimic nou sub soare. Să înţelegi un om care venea din adâncul timpului, de la „izvoarele veşnice” din care, vorba lui Iorga, se nutresc „naţiile şi secolele”, nu era la îndemână decât spiritelor alese. Iar acestea erau puţine, într-un timp anomic, în care regulile le făceau parvenţii, năimiţii, patrioţii de profesie, speculanţii „frazei”, adică ai vorbelor fără duh, învăţate pe de rost, pentru a camufla adevărul vieţii. Cronicarul acelui timp e perceput a fi Caragiale, întrucât râsu-plânsu are mai mare trecere decât tragicul eminescian. Cei doi se întâlnesc însă în pasiunea de a devoala adevărulşi a vitupera impostura.

pulspulspuls

Vizitele de dimineaţă ale lui Mihăiţă care i-au scos din minţi pe procurori

Vizitele de dimineaţă ale lui Mihăiţă care i-au scos din minţi pe procurori

Of, of, că grele vremuri am mai ajuns să trăim la Iaşi, stimaţi telespectatori, încât iote că nu trec două zile şi iar ne năpădesc informaţiile pe surse toate una şi una despre dosarele mai marilor zilei, fie Mihăiţă, fie dom’ Costel. 

Caricatura zilei

City manager

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.