”Forumul Judecătorilor din România a constatat că sediile instanţelor de judecată au devenit deja focare de răspândire a virusului SARS-CoV-2, existând cazuri numeroase în foarte multe dintre instanţele mari din municipiile importante ale ţării. Acest fapt a determinat închiderea temporară a unor instanţe şi amânarea judecării unor dosare”, a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, Forumul Judecătorilor din România.

Magistraţii afirmă că lipsa unui plan serios de reluare graduală a activităţii instanţelor judecătoreşti, la încetarea stării de urgenţă, de natură a permite şi a asigura distanţarea fizică între participanţii la actul de justiţie şi protejarea sănătăţii publice a contribuit din plin la răspândirea virusului în clădirile instanţelor de judecată.

”În atare condiţii, este absolut necesară digitalizarea extinsă a instanţelor de judecată, comunicarea actelor de procedură urmând a fi efectuată exclusiv pe cale electronică, dar şi adoptarea cu rapiditate a unui act normativ în vederea stabilirii unor reguli privind judecata prin videoconferinţă, precum şi a restrângerii fazei orale în anumite pricini judiciare. În dosarele (cel puţin în materie civilă lato sensu) în care părţile consimt ca soluţionarea să se facă fără citarea părţilor, pe baza înscrisurilor existente la dosar şi a probelor deja propuse, instanţa judecătorească ar aprecia cu privire necesitatea existenţei fazei orale. Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că Guvernul şi Parlamentul României vor trebui să aibă rol activ şi să propună/reglementeze rapid o soluţie care să permită judecata a sute de mii de cauze de pe rolul instanţelor, fără dezbateri orale, atât în prima instanţă, cât şi în căile de atac, în condiţiile respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi al jurisprudenţei relevante a Curţii Europene a Drepturilor Omului”, au mai transmis magistraţii.

Potrivit acestora, în această materie, dreptul la o procedură orală nu este unul absolut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului admiţând derogări. ”În materie penală, procedurile privind încuviinţarea exercitării căilor de atac sau cele care privesc numai chestiuni de drept, nu şi probleme de fapt, pot fi conforme cu exigenţele art. 6 şi atunci când apelantului nu i-a fost dată posibilitatea să fie ascultat personal de către instanţa de apel sau de către Curtea de casaţie (CEDO, Monnell şi Morris c. Regatului Unit al Marii Britanii) Având în vedere rolul Curţii de Casaţie şi observând procedura în ansamblu, Curtea a considerat că neacordarea posibilităţii ca reclamanţii să îşi susţină argumentele oral, fie personal sau prin membrii baroului obişnuit, nu le-a încălcat dreptul la un proces echitabil (CEDO, Meftah şi alţii c. Franţei)”, au mai transmis reprezentanţii Asociaţiei.

Potrivit acestora, în faţa Curţilor de apel care îşi exercită jurisdicţia atât asupra problemelor de fapt cât şi de drept, art. 6 din Convenţie ”nu garantează în mod necesar dreptul la o şedinţă publică, sau dacă o asemenea şedinţă există, nu este garantat în mod necesar dreptul de a participa în persoană la şedinţă”.

”Nici litera şi nici spiritul art. 6 din Convenţie nu împiedică o persoană să renunţe în mod voluntar la garanţiile oferite de procesul echitabil, atât în mod expres, cât şi tacit. Renunţarea la dreptul de a participa la şedinţa de judecată trebuie să fie neechivocă, să fie însoţită de un minimum de garanţii procedurale corespunzătoare acestei renunţări şi să nu contravină unui interes de ordine publică. Pentru a considera că reclamantul a renunţat implicit, prin comportamentul său, la un drept conferit de art. 6, trebuie să fie stabilit că reclamantul putea să prevadă în mod rezonabil consecinţele comportamentului său. Încă de la începutul fazei scrise, este necesar ca instanţa de judecată să poată informa părţile de posibilitatea renunţării la oralitate (aşa cum este posibilă solicitarea judecării în lipsă), iar atunci când natura procesului permite (de exemplu, nu este necesară administrarea unor probe în condiţii de oralitate), în situaţia în care părţile renunţă, procesul se va desfăşura în scris (cu respectarea contradictorialităţii). O asemenea posibilitate ar determina şi utilizarea mai largă a administrării probelor prin avocaţi sau consilieri juridici. Dacă instanţa va considera necesar să administreze şi alte probe, va cita şi asculta părţile şi, după caz, le va ordona sau încuviinţa şi administra nemijlocit în faţa sa. Prezenţa fizică a persoanelor este necesară pentru a aduna probe în cazul în care aceştia sunt martori ai unor evenimente importante pentru cauză. Procedurile în formă scrisă în cazul recursului sunt, în general, acceptate ca fiind compatibile cu prevederile articolului 6 din Convenţie”, au mai transmis magistraţii.

Aceştia anunţă că au promovat, în luna mai, un Proiect de modificare şi completare a codului de procedură civilă şi a unor legi conexe pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, accelerarea unor proceduri judiciare şi introducerea unor alternative flexibile, prin judecata la distanţă în materie civilă.

De asemenea, Forumul Judecătorilor din România prezintă publicului şi un Proiect de modificare şi completare a Codului de procedură penală care poate constitui un punct de plecare în vederea unor discuţii serioase pentru modificarea legislaţiei procesuale penale.

”În condiţii de pandemie, contactul direct dintre oameni este supus unor restrângeri serioase, iar Codul de procedură penală nu oferă soluţii adecvate pentru rezolvarea cauzelor într-un termen rezonabil. Digitalizarea a rămas până în prezent o temă de dezbatere, neexistând, însă, un proiect suficient de amplu şi consistent pentru adoptarea unor soluţii legislative efective şi de impact care să corespundă principiilor care guvernează procesul penal şi să nu împieteze asupra exerciţiului drepturilor fundamentale ale omului. Actualele circumstanţe sanitare au readus în prim plan insuficienţa digitalizării sistemului judiciar şi problema cadrului legislativ inadecvat derulării procedurilor în faţa organelor judiciare prin utilizarea răspândită a mijloacelor de comunicare la distanţă. Este deja notoriu faptul că există foarte multe state care folosesc evoluţia tehnologică a societăţii inclusiv în domeniul justiţiei (de exemplu Estonia, Suedia sau Germania)”, au mai transmis Forumul Judecătorilor.

Forumul Judecătorilor din România solicită din nou Parlamentului României, Guvernului României şi Ministerului Justiţiei luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul prevenirii răspândirii infecţiilor respiratorii cauzate de virusul SARS-CoV-2, inclusiv prin restrângerea fazei orale în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, dar şi prin digitalizarea justiţiei în România.