Fosile descoperite în Canada dezvăluie unul dintre primele animale de pe Terra care se hrăneau cu plante

Creatura, denumită Tyrannoroter heberti, avea un craniu aproape triunghiular, care permitea existența unor mușchi maxilo-faciali mari pentru a mânca plante dure, cu o gură plină de dinți specializați pentru a zdrobi, a mărunți și a măcina vegetația.

Tyrannoroter heberti arăta ca o reptilă, dar nu este, de fapt, inclus în această clasă de animale, ci a fost clasificat ca parte a unui grup denumit microsauri. Deși cercetătorii i-au descoperit doar craniul fosilizat, ei au estimat, pe baza anatomiei unor animale înrudite, că Tyrannoroter heberti avea o lungime de aproximativ 30,5 centimetri, cu o constituție robustă, asemănătoare cu cea a șopârlei-cu-limbă-albastră (Tiliqua) din zilele noastre.

A trăit în perioada Carbonifer și s-a numărat printre primii membri ai unei linii vaste de animale terestre cu patru picioare, denumite tetrapode, care au fost precursorii amfibienilor, reptilelor, mamiferelor și păsărilor de astăzi.

Aceste tetrapode pioniere au evoluat din pești cu aripioare cărnoase, asemănătoare membrelor, care au devenit primele vertebrate – animale cu coloană vertebrală – care au ieșit pe uscat. Cele mai vechi fosile ale unor schelete de tetrapode datează din urmă cu aproximativ 375 de milioane de ani.

Cele mai vechi tetrapode erau carnivore. De-a lungul timpului, unele au început, din câte se pare, să mănânce insecte și apoi, așa cum ilustrează Tyrannoroter heberti, s-au orientat spre plante.

‘Acest lucru este extrem de important deoarece înseamnă că componentele esențiale ale ecosistemelor terestre pe care le recunoaștem astăzi – dominate de erbivore – au existat și s-au menținut încă din perioada Carboniferului’, a declarat paleontologul Arjan Mann de la Muzeul Field din Chicago, coautor principal al studiului publicat marți în revista Nature Ecology and Evolution.

Un animal numit Melanedaphodon, care a trăit cam în aceeași perioadă și ale cărui fosile au fost găsite în statul american Ohio, a fost interpretat de oamenii de știință ca un animal care consuma plante mai moi, alături de alte surse de hrană, precum insectele. Tyrannoroter heberti ar fi putut, de asemenea, să mănânce insecte, au spus cercetătorii, dar craniul lui era mai bine adaptat decât cel al lui Melanedaphodon pentru a procesa plante dure.

‘Tyrannoroter este cel mai vechi și mai complet vertebrat erbivor terestru care prezintă adaptări cu care putea procesa plante bogate în fibre’, a spus Arjan Mann.

Păduri extinse și luxuriante, ale căror rămășițe fosilizate reprezintă astăzi cea mai mare parte din cărbunele de pe planeta noastră, au proliferat în timpul Carboniferului. În cele din urmă, tetrapodele au decis să deguste o salată la masă și au evoluat pentru a avea dinți și mușchi maxilo-faciali precum cei ai lui Tyrannoroter heberti pentru a realiza acest lucru.

‘Practic, s-au întrebat: ‘Cum pot obține energie din diferite tipuri de alimente?’ Iar materia vegetală abundentă din pădurile asemănătoare mangrovelor din perioada Carboniferului a fost o soluție oportunistă bună’, a explicat Arjan Mann.

Craniul unui Tyranoroter heberti avea o lungime de aproximativ 10 centimetri.

‘Craniul este foarte robust’, a declarat Hillary Maddin de la Universitatea Carleton din Ottawa, paleontolog și autoarea principală a studiului.

‘Printre trăsăturile care indică erbivorismul se numără botul curbat în jos, înclinat optim pentru a tăia plantele joase, camere mari pentru a găzdui mușchi puternici pentru procesarea plantelor și, cel mai important, are o gură plină de câmpuri dentare opuse – unul pe palat (cerul gurii) care se oclude (se potrivește) cu altul pe maxilarul inferior. Aceste baterii dentare sunt observate și la alte animale erbivore’, a precizat Hillary Maddin.

Pentru a vizualiza interiorul craniului, cercetătorii l-au examinat cu o tomografie computerizată și au descoperit zeci de dinți conici pe cerul gurii.

Primul nume din denumirea sa științifică, Tyrannoroter, înseamnă ‘tiran săpător’, reflectând dimensiunea relativ mare a acestui animal pentru perioada în care a trăit și faptul că se crede că a fost un animal săpător de vizuini. Al doilea nume din denumirea științifică a acestei specii, heberti, îl onorează pe colaboratorul de cercetare Brian Hebert, care a găsit craniul într-o faleză stâncoasă de pe insula Cape Breton, de-a lungul coastei atlantice a provinciei canadiene Noua Scoție.

Multă vreme s-a crezut că primele erbivore vertebrate adevărate nu au apărut decât la amurgul Carboniferului, care s-a încheiat în urmă cu aproximativ 299 de milioane de ani.

‘Această descoperire dezvăluie că animalele vertebrate au apărut în nișe asemănătoare celor moderne, inclusiv erbivorismul, mult mai repede decât credeam’, a declarat Hillary Maddin.

Consumul de insecte ar fi putut fi un pas cheie înainte de consumul de plante.

‘Acest studiu susține ideea că insectivorismul a fost probabil o preadaptare pentru erbivorism și că, mâncând insecte erbivore timpurii, tetrapodele au dobândit în mod secundar flora intestinală necesară pentru a procesa ulterior materialul vegetal’, a explicat Arjan Mann.

Publicitate și alte recomandări video