„La fel ca mai multe sute de compatrioţi. Aceeaşi umilinţă - de nejustificat - a cozilor astronomice, aceeaşi indignare în faţa imposibilităţii de a-ţi exercita dreptul elementar de vot, aceeaşi strângere de inimă pentru diplomaţii care muncesc până la epuizare în comisiile de votare. Mă insultă surpriza celor ce refuză să înţeleagă că o parte mare de Românie trăieşte altundeva şi că ea poate dori la fel de mult ca cei din ţară să îşi exprime opţiunile. Resursele pentru votul în exterior nu se pot determina rigid pornind de la prezumţia negativă, ci trebuie construite pe aşteptarea că oamenii vor dori să vină la vot”, scrie Mihnea Motoc.

În opinia acestuia, ceea ce a contat cel mai mult, însă, a fost mobilizarea extraordinară: „Întotdeauna mi s-a demonstrat că greşeala primă în tot ce ţine de alegeri e subestimarea sagacităţii politice colective. Naţiunea are întotdeauna dreptate!”.