Fostul ministru Nelu Tătaru nu a avut noroc cu magistrații de la Iași. El va rămâne suspendat din postul de chirurg pe perioada procesulului de luare de mită

După ce Tribunalul ieșean a respins cererea lui Tătaru de anulare a deciziei de suspendare, a venit rândul Curții de Apel să o confirme. Magistrații au acceptat doar ușoara modificare a două fraze din decizia Tribunalului, ca să nu pară că acesta s-a pronunțat deja în privința vinovăției lui Tătaru.

Suspendarea poate dura și 100 de ani

Nelu Tătaru a fost acuzat de procurorii DNA de luare de mită în formă continuată. Procurorii au invocat 57 de situații în care Tătaru, ca medic, ar fi luat ca șpagă de la pacienții săi sume cuprinse între 50 și 500 de lei, dar și produse alimentare, inclusiv ouă sau găini. Tătaru a fost pus sub control judiciar în octombrie anul trecut, ocazie cu care i s-a interzis să mai exercite profesia de medic în vreun spital public. Cu această ocazie, conducerea spitalului din Huși a dispus suspendarea de drept a contractului de muncă al acestuia. În decembrie, Tătaru a fost trimis în judecată pentru 26 de acte materiale de luare de mită. Cu această ocazie, contractul său de muncă a fost suspendat din nou, dar la inițiativa angajatorului. Se aplica alt paragraf al Codului Muncii.

Tătaru a contestat decizia de suspendare, invocând faptul că „nici o dispoziţie legală specifică profesiei de medic nu prevede că o astfel de faptă (luarea de mită, n.r.) ar fi incompatibilă sau nedemnă cu profesia de medic”. De asemenea, el a afirmat că se afla în relații proaste cu managerul spitalului, suspendarea putând fi astfel privită ca un act de dușmănie. A reproșat și lipsa unei durate maxime a suspendării, aceasta putând dura „și 100 de ani”. Plângerea lui Tătaru a fost respinsă de magistrații Tribunalului, ca neîntemeiată. Judecătorii au apreciat că faptele de care era acuzat medicul erau suficient de grave pentru a justifica suspendarea din funcție.

Nimic nu demonstra că profitase de ocazie

Și hotărârea Tribunalului a fost contestată. În apelul său, Tătaru a apreciat că decizia de suspendare a contractului său de muncă nu fusese motivată, ea neconținând referiri la trimiterea sa în judecată, la săvârșirea unor fapte de luare de mită și nici justificări în sensul că aceste fapte ar fi incompatibile cu funcția de chirurg. Justificarea suspendării trebuia practic „ghicită”. De asemenea, Tribunalul nu analizase starea de conflict dintre Tătaru și managerul spitalului. În aprecierea fostului ministru, acest conflict nu putea fi separat de suspendarea din funcție. Tătaru și-a reluat afirmația că nicio lege nu stabilește clar o incompatibilitate între calitatea de medic și luarea de mită, apreciind totodată că Tribunalul îi încălcase prezumția de nevinovăție.

Judecătorii Curții de Apel au arătat că era conducerii dreptul Spitalului Municipal Huși să dispună suspendarea din funcție a lui Tătaru atunci când acesta a fost trimis în judecată. Magistrații puteau cenzura acest drept doar dacă observau indicii ale unui abuz de drept, ceea ce nu era cazul. Nu se putea pretinde realizarea unei liste exhaustive a situațiilor de incompatibilitate dintre faptele penale și funcțiile publice, dată fiind varietatea situațiilor care pot fi întâlnite în practică. Dacă ulterior avea să fie constatată nevinovăția lui Tătaru, acesta avea să fie îndreptățit să ceară despăgubiri pentru perioada în care nu-și putuse exercita activitatea. Pe de altă parte, chiar dacă managerul spitalului ar fi nutrit sentimente de dispreț față de Tătaru, nimic nu demonstra că profitase de ocazie pentru a-i aplica nejustificat o măsură nedreaptă.

Magistrații au avut mai mare grijă la formulări

Magistrații Curții de Apel au fost de acord cu Tătaru doar în privința termenilor folosiți de judecătorii Tribunalului în hotărârea lor. În două situații se putea vorbi de neglijențe de limbaj accidentale care se aflau în dezacord cu prezumția de nevinovăție. Acestea nu erau însă suficiente pentru a se putea spune că ar fi influențat hotărârea instanței inferioare.

Curtea de Apel a dispus ca într-un punct al hotărârii Tribunalului, formularea „infracțiunea pentru care este judecat contestatorul a fost comisă” să fie înlocuită cu „infracțiunea pentru care este judecat contestatorul se presupune că ar fi fost comisă”, iar formularea „este trimis în judecată pentru fapte de corupție în formă continuată (32 de acte materiale), fapt care nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost gratificat de pacienţi în condiţii legale” cu „este trimis în judecată pentru presupuse fapte de corupție în formă continuată (32 de acte materiale), acuzația vizând tocmai presupusa nelegalitate a obținerii unor foloase necuvenite în antiteză cu o gratificare legală”. Decizia Curții de Apel este definitivă.

Publicitate și alte recomandări video