Fostul premier Adrian Năstase, audiat la Parchetul instanţei supreme, în dosarul Mineriadei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 07.03.2021

Fostul premier Adrian Năstase, audiat la Parchetul instanţei supreme, în dosarul Mineriadei

GALERIE
Adrian Năstase
  • Adrian Năstase
- +

Fostul premier Adrian Năstase a venit, joi, la Parchetul instanţei supreme, pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei, în care au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii. 

Fostul premier Adrian Năstase a venit, joi, la Parchetul instanţei supreme, pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei, în care au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Adrian Năstase a declarat, la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că a fost chemat de procurorii militari în calitate de martor, precizând că în perioada în care a avut loc Mineriada din iunie 1990 răspundea de la relațiile externe la Frontul Salvării Naţionale, atunci nefiind demnitar.

"Cred că vă așteptați de la mine în acest moment să nu comentez mai mult decât faptul că am fost invitat ca martor", a spus Adrian Năstase.

Întrebat cum a văzut Mineriada în 1990, Adrian Năstase a răspuns: "Asta poate o să citiți într-o carte pe care o să o scriu cândva. E o chestiune mult mai complicată. De altfel puteți să vedeți câteva din comentariile mele dacă o să citiți România după Malta, nu toate cele zece volume, dar primele două ar fi foarte interesante".

Adrian Năstase a fost ales pentru prima dată în Camera Deputaților din partea Frontului Salvării Naționale în 9 iunie 1990 și a fost ministrul Afacerilor Externe în guvernele Petre Roman și Theodor Stolojan, în perioada 28 iunie 1990 - 16 octombrie 1992.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanța de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu și alții au decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.

"În zilele de 11 - 12.06.1990, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ş.a., a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alţi membri ai Guvernului, lideri de sindicat şi conducători ai unor centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a decis organizarea deplasării la Bucureşti a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, au continuat atacul declanşat în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane", potrivit procurorilor.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul şef al Inspectoratului General al Poliţiei Corneliu Diamandescu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, pentru declanșarea atacului asupra populației civile, urmare a deciziei luate în 11 - 12 iunie 1990.

În 27 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererea de urmărire penală, în dosarul Mineriadei, pentru Roman Petre, premier în perioada 26 decembrie 1989 - 26 septembrie 1991, Gelu Voican Voiculescu, vicepremier în perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, şi Victor Atanase Stănculescu, ministru al Apărării Naţionale în perioada 16 februarie 1990 - 30 aprilie 1991. Cererea a fost transmisă în urma solicitării din 22 octombrie a procurorului general al Parchetului instanţei supreme, de declanşare a procedurilor pentru urmărirea penală a celor trei, pentru infracţiuni contra umanităţii.

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României şi şef al Direcţiei Parchetelor Militare, și al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 - 12 iunie.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct şi a coordonat atacul violent declanşat asupra populației civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puși sub urmărire foștii comandanți ai unităților militare din Măgurele și Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, și generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum și Cazemir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, și Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriți penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la Bucureşti, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condiţiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanță.

Foștii lideri sindicali, directori sau angajați la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Țebea, Petrila, Bărbăteni, Paroșeni și Comănești sunt acuzați de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la București.

Un fost ofiţer activ la Secţia de Informaţii Gorj - Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Mina Albeni.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară. Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari şi civili, sute de persoane fiind audiate ca martori şi alte câteva zeci, printre care mai mulţi oficiali, fiind puse sub învinuire.

Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

Decizia a fost luată în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 - 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 - dreptul la viaţă - din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din Convenţie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Nicolae GRECU

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Atunci, când Politehnica va fi un club puternic, când Copoul va fi un punct de atracţie pentru fotbaliştii din toată Moldova, atunci ne putem gândim şi la antrenorul necesar pentru a râvni la performanţă

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

pr. Constantin STURZU

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

Mâine va fi hirotonit noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 25 februarie 2021. Acest post de Episcop-vicar era vacant după ce, anul trecut, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a fost ales şi întronizat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Vorbim, aşadar, despre un eveniment rar, un moment istoric. În Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precedenta hirotonie de episcop săvârşită a fost tocmai cea a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, în urmă cu 30 de ani, pe 25 martie 1991.

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Azi vă voi familiariza cu câteva dintre ideile şi teoriile unui om de ştiinţă, eseist, filozof şi fost trader, unul dintre cei mai cunoscuţi şi urmăriţi specialişti în înţelegerea probabilităţii, incertitudinii şi riscului. Fie că vorbim de lebădă neagră, (anti)fragilitate, sisteme complexe, stresor, şoc, criză, instabilitate, volatilitate sau predictibilitate, aceste noţiuni sunt extrem de criticate de către multe gulere scrobite ale orgolioşilor scientişti.

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.