vineri, 29.03.2024
Impozantele și mereu fermecătoarele acoperișuri de paie ale caselor și șurilor, omniprezente în mediul rural până la începutul secolului XX, prezente astăzi doar în număr foarte mic în unele localități izolate, ar putea reveni în actualitate grație puținilor dar inimoșilor meșteri care duc mai departe tehnica realizării acestora, dar și prin intermediul unor arhitecți îndrăgostiți de tradițiile satului românesc și care vor să transforme arhitectura tradițională într-un motor de dezvoltare a comunităților rurale.
Vicențiu Florian a încercat, în cei 37 de ani de viață, atât munca în sat, cât și pe cea de la oraș. În satul său natal, Dealul Corbului, din Maramureș, mai sunt astăzi doar ceva mai mult de 20 de gospodării și circa 100 de suflete, printre acestea el, soția, cei cinci copii și părinții săi.
După mai multe experiențe nereușite, Vicențiu și-a dat seama că tot mai bine e să fie gospodar în satul lui, așa că acum crește 10 vaci, doi viței și se ocupă, pe lângă muncile din bătătură, și de ceea ce a învățat de la tatăl său: meșteșugul acoperirii caselor cu paie. Și asta pentru că, în ultima perioadă, spune el, a crescut și interesul oamenilor pentru casele cu un astfel de acoperiș.
Cel mai recent exemplu este cunoscutul rapsod popular Grigore Leșe, originar dintr-un sat din apropiere, Stoiceni, pentru care a lucrat pentru a-i acoperi cu paie o casă tradițională și șura aferentă.
"Cerințele au fost puține mai demult, dar în ultimul timp sună din ce în ce mai mulți pentru că vor să își acopere casele cu paie", spune meșterul.
La unii doar repară acoperișurile caselor mai vechi, la alții le face de noi. Și, pentru că treaba merge tot mai bine, și-a luat și doi tineri ucenici din sat, ca să ducă mai departe meșteșugul construirii acoperișurilor cu paie sau cu "goz", cum li se mai spune în zonă, pe care și el l-a învățat de la tatăl său.
"Secolul XXI schimbă ordinea nevoilor și priorităților, ne obligă să înțelegem că nu există decât o singură paradigmă responsabilă și aceea presupune simbioza cu mediul, respectul față de comunitate și folosirea chibzuită a resurselor disponibile. Toată cunoașterea acumulată în trecutul rural nu face decât să valorifice aceste principii atemporale, într-un mod simplu și eficace, folosind doar resurse locale.
Credem că a sosit timpul să ne aducem aminte de toate acestea și să punem în valoare cunoașterea și resursele neglijate, într-un mod responsabil", conchide Horațiu Răcășan.
mai multe gasiti pe agerpres.ro
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |