Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Tipografia Universităţii Alexandru Ioan Cuza, distrusă complet de căderile masive de zăpadă de la începutul lunii aprilie, îşi mută sediul în vechea fabrică de apă minerală Amfiteatru, la intrarea în Grădina Botanică, dinspre Păcurari. Relocarea este programată pentru săptămâna viitoare. Şi, tot atunci, echipamentele de tipografie vor fi evaluate de experţi. În timp ce conducerea editurii speră ca maşinile să poată fi “resuscitate”, printre ruinele editurii, fantomatici, angajaţii adună în grămezi reciclabile sute de cărţi distruse de apă şi de moloz.
În interiorul clădirii, ceea ce era o hală principală, mărginită pe stânga de câteva magazii cu cărţi, a devenit o piaţetă plină cu ruine, în care tronează cel mai mare şi mai scump dintre echipamentele de tipografie, de parcă un proiectil ar fi spulberat clădirea. De fapt, în noaptea de 5 aprilie, acoperişul editurii s-a surpat, sub stratul gros şi greu de zăpadă adunat după două zile de ninsoare. Planşeul s-a prăbuşit peste echipamente de milioane de euro, maşini cu care prima Universitate modernă din România tipărea cărţi, lucrări ştiinţifice, afişe şi mii de formulare, necesare facultăţilor.
“Activitatea este afectată. Sunt tot felul de materiale de făcut. Se apropie admiterea şi sunt o mulţime de materiale de tipărit. Avem cărţi ale unor autori, care fie participă la concursuri, fie au evenimente educaţionale şi culturale. Din păcate cel mai devreme, probabil, vor putea reîncepe activitatea de tipărire, estimez eu, undeva după 7-8 mai. Pe de altă parte, ceea ce înseamnă compartimentul redacţie, acela nu a fost afectat, pentru că îşi desfăşoară activitatea într-o altă clădire. Activitatea editorială nu s-a oprit”, a explicat directorul editurii, prof. univ. dr. Constantin Dram.
Mormane de fiare, aparatură scoasă din uz de zăpada grea căzută la început de aprilie, moloz, acoperiş din stuf întărit cu o ţesătură subţire de plasă de sârmă care atârnă de la etajul ce altădată adăpostea patru birouri – cu greu ţi-ai putea imagina că acolo, în spatele corpului B al Universităţii Alexandru Ioan Cuza, pe locul unde acum sunt nişte ruine, zăpada a fost agresorul care a perturbat rutina tipografiei. Imaginea e dezolantă.
“Cea mai bună veste este aceea că nu s-au întâmplat evenimente mai grave. Dacă se întâmpla în timpul zilei, era nenorocire, erau chiar multe victime. Acolo îşi desfăşurau activitatea oamenii din tipografie, cei din birourile de marketing, în total 12 – 14 oameni, cel puţin. Aş vrea să spun că sunt nişte oameni acolo care de aproape trei săptămâni muncesc de dimineaţă, de la prima oră şi până seara. A şi plouat, a fost şi frig. Toţi aşteaptă să se mute într-un spaţiu nou”.
Echipaţi cu căşti de protecţie, cu mănuşi şi cu măşti, angajaţii tipografiei adună cărţile impregnate cu apă în mormane numai bune de trimis la reciclat, cară cutii cu coli hârtie ce mai pot fi salvate, caută cabluri, într-o tăcere în care se aude cum vântul întoarce file de cărţi rupte, suflate prin toata curtea sau agăţate printre mormane de moloz în buza cupei unui excavator.
“Aici e problema, cu înscrierile. La începutul lui mai, sperăm noi să putem da drumul parţial la activitate. Dacă vor fi, ferească Dumnezeu, afectate aparate mai importante, atunci achiziţia unora noi se poate întinde până la toamnă. Sunt două tipuri de tipărituri la noi”, precizează directorul Constantin Dram, care continuă: „Acelea canonice, care ţin de planurile editoriale, cărţile care sunt prinse într-un plan trimestrial. În cazul lor, dacă apar nişte întârzieri nu se întâmplă nimic grav. Sunt, în schimb, şi chestiuni care sunt legate de evenimente, cum ar fi, de exemplu, admiterea – dar până atunci sper să avem tot ce trebuie – care sunt programate strict pe zile, pe săptămâni. Şi mai e hopul din toamnă, când iarăşi e o mulţime de formularistică”.
În exteriorul a ceea ce a fost cândva o clădire, stau înşirate mai multe maşini de tipărit, protejate cu folii de plastic. Alături de ele, un “ghem” uriaş de resturi de construcţie, amplasat lângă o macara, seamănă mai degrabă cu o instalaţie bizară a unui artist neînţeles.
„O evaluare oficială a aparaturii se va face săptămâna viitoare. Deocamdată au fost scoase, salvate, acele maşini care au putut fi scoase de sub peretele dărâmat, de sub acoperiş. Evaluarea propriu-zisă o vor face nişte experţi. Toată aparatura nu va funcţiona, cu siguranţă. Sunt maşini care sunt distruse aproape în totalitate. Acolo este o maşină foarte mare, cea mai importantă, maşina principală – e masivă, a fost un fel de suport – a susţinut o mare parte din greutatea tavanului – s-a distrus pe sine, dar a salvat maşinile mai mici. Acea maşină mă îndoiesc că mai poate fi utilizată. Iar preţul ei e de un milion de euro. E veche, de acum 20 de ani, tehnica a evoluat mult, acum sunt maşini mai mici, mai funcţionale şi, sperăm noi, mai ieftine”, a mai precizat Constantin Dram.
În varianta optimistă, mai spune directorul editurii Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, după ce se va face evaluarea maşinilor şi se va stabili care pot fi reparate şi care pot fi cumpărate, echipamentele pierdute definitiv vor fi casate, iar universitatea va cumpăra altele noi, pentru că “O universitate nu poate funcţiona fără editură şi tipografie. Şi universităţile mici au, darămite o universitate de calibrul acesta. Cu siguranţă ce s-a întâmplat în clădirea editurii nu va fi lăsat de către universitate ca o mare de moloz, dar nu pot zice dacă mutarea noastră în noul sediu este temporară sau nu, aceasta va fi decizia universităţii. La scenariul pesimist nu vreau să mă gândesc”.
Vacanţa de 1 mai va rupe ritmul mutării, însă după acea dată tipografia ar putea să reînceapă să funcţioneze, în noul sediu din clădirea fostei fabrici de apă minerală Amfiteatru, de la intrarea în Grădina Botanică.
Cititi si: Acoperişul tipografiei UAIC Iaşi s-a prăbuşit sub greutatea zăpezii
Cuvinte cheie: + Tipografie, angajati, Iasi, Alexandru Ioan Cuza
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |