Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

FOTO Cea mai frumoasă clădire industrială a Iaşului va fi salvată de la demolare

GALERIE
ruine niccolina iasi
  • ruine niccolina iasi
- +

Construcţia masivă din cărămidă roşie, aflată acum în proces de degradare, domină locul rămas gol după demolarea halelor de la Nicolina SA. Proprietarul terenului declară că fosta uzină va fi refăcută şi refuncţionalizată în planul de amenajare a zonei. O singură construcţie de acest fel a mai fost recuperată în Iaşi până acum

Odată cu intrarea în istorie a SC Nicolina SA, decisă zilele trecute de instanţă prin închiderea definitivă a procedurii de insolvenţă, putem face un scurt inventar a ce a mai rămas din fostele Ateliere CFR: sediul şcolii profesionale construit în perioada interbelică (acum Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări), cele două hale din cărămidă roşie de Ciurea şi sediul de 8 etaje al administraţiei, ridicat în 1970.

Dacă liceul şi turnul de birouri au fost renovate, vechile clădiri industriale care mai sunt în picioare, dar devastate de recuperatorii de materiale feroase şi de construcţii, aşteaptă vremuri mai bune.

„Ele vor rămâne acolo. Se lucrează la un plan de amenajare a zonei. Am discutat cu arhitecţii să le găsească cea mai bună destinaţie, utilitate, ca să se încadreze în ce urmează să facem acolo. Nu vrem să le dărâmăm”, ne-a spus Constantin Duluţe, cel care a achiziţionat terenul fostei întreprinderi cu aproximativ doi ani în urmă. El a adăugat că imobilele vor fi expertizate, consolidate şi refăcute.

Pe de altă parte, Duluţe nu a putut să precizeze ce urmează să construiască pe locul fostelor hale industriale care au aparţinut SC Nicolina SA. „Sunt mai multe variante, dar încă nu e nimic definitivat. Lucrurile se schimbă de la o lună la alta. Am venit cu o idee, dar între timp au mai apărut altele”, ne-a mai spus el.

Drumul spre restaurare trece prin devastare

Cele două clădiri, cu o vechime de circa 120 de ani, nu mai au uşi şi ferestre, acoperişul le-a fost parţial smuls, iar pereţii au început să fie măcinaţi de „colecţionarii” de fier şi cărămizi. Construite foarte solid – cochetul turn de apă pus la pământ în ianuarie 2013 a dat de furcă mai bine de două ore demolatorului – fostele hale au totuşi şanse să supravieţuiască şi acestui asalt.

Una dintre ele păstrează linia Art Nouveau, curent vizibil la mai multe construcţii ridicate în preajma anului 1900. Şi turnul de apă, acum dispărut, avea aceleaşi elemente măiestrit îmbinate cu ajutorul cărămizilor roşii. La câteva săptămâni după demolarea lui, conducerea de atunci a Primăriei Iaşi anunţa că a discutat cu proprietarii terenului pentru păstrarea celor două clădiri vechi, ba chiar şi refacerea turnului de apă. „Se va întocmi un protocol între Primărie şi firmă pentru reconstrucţia după schiţele originale a turnului de apă şi păstrarea clădirilor vechi în cadrul ansamblului ce va fi construit acolo”, afirma Mihai Chirica, la acea vreme viceprimar. Între timp, firma la care făcea referire Chirica, Sticknet Investment/ Nicolina Park SRL, a vândut tot terenul (24 de hectare) pe 41 de milioane de euro firmei Utilave Prest SRL, a omului de afaceri vasluian Constantin Duluţe.

Unde se mai demolează fără acte

În cealaltă parte a oraşului, Fabrica de Ţigarete a rezistat chiar şi în vremurile când contrabanda cu Carpaţi era în vogă, până când un management slab a băgat-o în faliment şi a închis-o la fel de repede ca SC Nicolina. Construită ca monopol de stat în 1876, fosta Manufactură de Tutun, declarată monument istoric, a căzut rapid pradă recuperatorilor de materiale refolosibile. Până să intervină autorităţile locale, două dintre cele trei vechi clădiri au fost dezmembrate cărămidă cu cărămidă.

Poliţia Locală ne-a comunicat că are în atenţie ce a mai rămas din Fabrica de Ţigarete. Acesta aparţine SC Galaxy Tabacco SA, societate care ar trebui să îngrădească şi să securizeze perimetrul fabricii. Dar fosta Societate Naţională a Tutunului Românesc este în insolvenţă, procedură aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti. În aceste condiţii, Poliţia Locală nu poate lua măsuri împotriva administratorului judiciar desemnat (Societatea Sierra Quadrant - Filiala Bucureşti IPURL). Totuşi, amenzi au fost administrate celor care tulburau liniştea publică în zonă sau care încă mai caută fier şi alte materiale între ruinele fabricii.

Şi poliţiştii de la IPJ s-au declarat dezarmaţi de lege. Efectuarea controlului şi accesul la monumentele istorice pot fi făcute doar la solicitarea şi împreună cu inspectorii de specialitate din cadrul Direcţiilor de Cultură, ni s-a răspuns de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean. Totuşi, „în anul 2015, poliţiştii s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de furt în formă continuată, constând în aceea că în cursul lunii iunie 2015 de la clădirile aparţinând monumentului istoric au fost sustrase mai multe cărămizi, dosarul penal fiind înaintat cu propuneri legale Parchetului de pe lângă Judecătoria laşi”. Un alt dosar deschis pentru furt se află în atenţia IPJ, ne-a mai declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului.

Directorul executiv al Direcţiei de Cultură Iaşi ne-a confirmat la rândul lui că a întreprins tot ce se putea face în limitele legii. Virgil Băbîi a menţionat atât amenzile date persoanelor care au distrus şi sustras materiale din incinta Fabricii de Ţigarete, cât şi faptul că reprezentanţii Ministerului Culturii ajunşi la Iaşi au fost conduşi inclusiv la ce a mai rămas din Ansamblul Manufacturii de Tutun. Una dintre hale a fost salvată, dar înscrierea Depozitului de Tutun la Oficiul de Cadastru nu se poate face pentru că mai trebuie o hotărâre de guvern pentru includerea terenului de sub clădire, a marcat explicat Direcţiei de Cultură impasul în care s-a ajuns.

Noroc şi dezinteres

Aceeaşi soartă o are şi Fabrica de Cărămizi de la Ciurea. Construită de CFR la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu linia Iaşi-Vaslui, a intrat în domeniul privat după 1989. A mai funcţionat câţiva ani, înainte să înceapă devastarea ei. Astăzi, a ajuns o ruină, la fel ca Manufactura de Tutun. Pe faţadă încă se mai află un ceas fabricat de renumita firmă Paul Garnier, cu acele încremenite.

Complexul de la Ciurea se află în Lista Monumentelor Istorice ieşene de patrimoniu industrial, alături de Fabrica de Ţigarete, de beciul Berăriei Vechi şi de fostul sediu al fabricii Moldova (Tricotaje), de pe strada Păcurari 115.

Din vechiul patrimoniu industrial ieşean, doar acesta din urmă a avut noroc până acum. După ce fabrica de tricotaje a fost naţionalizată în iunie 1948 şi mutată 15 ani mai târziu în Zona Industrială, în locul ei a funcţionat o spălătorie-curăţătorie. Cu 2 ani în urmă, imobilul a intrat într-un lung proces de restaurare, încheiat zilele trecute.

FOTO:  @marilena_photography

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri