FOTO Cea mai frumoasă clădire industrială a Iaşului va fi salvată de la demolare
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 16.05.2021

FOTO Cea mai frumoasă clădire industrială a Iaşului va fi salvată de la demolare

GALERIE
ruine niccolina iasi
  • ruine niccolina iasi
- +

Construcţia masivă din cărămidă roşie, aflată acum în proces de degradare, domină locul rămas gol după demolarea halelor de la Nicolina SA. Proprietarul terenului declară că fosta uzină va fi refăcută şi refuncţionalizată în planul de amenajare a zonei. O singură construcţie de acest fel a mai fost recuperată în Iaşi până acum

Odată cu intrarea în istorie a SC Nicolina SA, decisă zilele trecute de instanţă prin închiderea definitivă a procedurii de insolvenţă, putem face un scurt inventar a ce a mai rămas din fostele Ateliere CFR: sediul şcolii profesionale construit în perioada interbelică (acum Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări), cele două hale din cărămidă roşie de Ciurea şi sediul de 8 etaje al administraţiei, ridicat în 1970.

Dacă liceul şi turnul de birouri au fost renovate, vechile clădiri industriale care mai sunt în picioare, dar devastate de recuperatorii de materiale feroase şi de construcţii, aşteaptă vremuri mai bune.

„Ele vor rămâne acolo. Se lucrează la un plan de amenajare a zonei. Am discutat cu arhitecţii să le găsească cea mai bună destinaţie, utilitate, ca să se încadreze în ce urmează să facem acolo. Nu vrem să le dărâmăm”, ne-a spus Constantin Duluţe, cel care a achiziţionat terenul fostei întreprinderi cu aproximativ doi ani în urmă. El a adăugat că imobilele vor fi expertizate, consolidate şi refăcute.

Pe de altă parte, Duluţe nu a putut să precizeze ce urmează să construiască pe locul fostelor hale industriale care au aparţinut SC Nicolina SA. „Sunt mai multe variante, dar încă nu e nimic definitivat. Lucrurile se schimbă de la o lună la alta. Am venit cu o idee, dar între timp au mai apărut altele”, ne-a mai spus el.

Drumul spre restaurare trece prin devastare

Cele două clădiri, cu o vechime de circa 120 de ani, nu mai au uşi şi ferestre, acoperişul le-a fost parţial smuls, iar pereţii au început să fie măcinaţi de „colecţionarii” de fier şi cărămizi. Construite foarte solid – cochetul turn de apă pus la pământ în ianuarie 2013 a dat de furcă mai bine de două ore demolatorului – fostele hale au totuşi şanse să supravieţuiască şi acestui asalt.

Una dintre ele păstrează linia Art Nouveau, curent vizibil la mai multe construcţii ridicate în preajma anului 1900. Şi turnul de apă, acum dispărut, avea aceleaşi elemente măiestrit îmbinate cu ajutorul cărămizilor roşii. La câteva săptămâni după demolarea lui, conducerea de atunci a Primăriei Iaşi anunţa că a discutat cu proprietarii terenului pentru păstrarea celor două clădiri vechi, ba chiar şi refacerea turnului de apă. „Se va întocmi un protocol între Primărie şi firmă pentru reconstrucţia după schiţele originale a turnului de apă şi păstrarea clădirilor vechi în cadrul ansamblului ce va fi construit acolo”, afirma Mihai Chirica, la acea vreme viceprimar. Între timp, firma la care făcea referire Chirica, Sticknet Investment/ Nicolina Park SRL, a vândut tot terenul (24 de hectare) pe 41 de milioane de euro firmei Utilave Prest SRL, a omului de afaceri vasluian Constantin Duluţe.

Unde se mai demolează fără acte

În cealaltă parte a oraşului, Fabrica de Ţigarete a rezistat chiar şi în vremurile când contrabanda cu Carpaţi era în vogă, până când un management slab a băgat-o în faliment şi a închis-o la fel de repede ca SC Nicolina. Construită ca monopol de stat în 1876, fosta Manufactură de Tutun, declarată monument istoric, a căzut rapid pradă recuperatorilor de materiale refolosibile. Până să intervină autorităţile locale, două dintre cele trei vechi clădiri au fost dezmembrate cărămidă cu cărămidă.

Poliţia Locală ne-a comunicat că are în atenţie ce a mai rămas din Fabrica de Ţigarete. Acesta aparţine SC Galaxy Tabacco SA, societate care ar trebui să îngrădească şi să securizeze perimetrul fabricii. Dar fosta Societate Naţională a Tutunului Românesc este în insolvenţă, procedură aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti. În aceste condiţii, Poliţia Locală nu poate lua măsuri împotriva administratorului judiciar desemnat (Societatea Sierra Quadrant - Filiala Bucureşti IPURL). Totuşi, amenzi au fost administrate celor care tulburau liniştea publică în zonă sau care încă mai caută fier şi alte materiale între ruinele fabricii.

Şi poliţiştii de la IPJ s-au declarat dezarmaţi de lege. Efectuarea controlului şi accesul la monumentele istorice pot fi făcute doar la solicitarea şi împreună cu inspectorii de specialitate din cadrul Direcţiilor de Cultură, ni s-a răspuns de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean. Totuşi, „în anul 2015, poliţiştii s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de furt în formă continuată, constând în aceea că în cursul lunii iunie 2015 de la clădirile aparţinând monumentului istoric au fost sustrase mai multe cărămizi, dosarul penal fiind înaintat cu propuneri legale Parchetului de pe lângă Judecătoria laşi”. Un alt dosar deschis pentru furt se află în atenţia IPJ, ne-a mai declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului.

Directorul executiv al Direcţiei de Cultură Iaşi ne-a confirmat la rândul lui că a întreprins tot ce se putea face în limitele legii. Virgil Băbîi a menţionat atât amenzile date persoanelor care au distrus şi sustras materiale din incinta Fabricii de Ţigarete, cât şi faptul că reprezentanţii Ministerului Culturii ajunşi la Iaşi au fost conduşi inclusiv la ce a mai rămas din Ansamblul Manufacturii de Tutun. Una dintre hale a fost salvată, dar înscrierea Depozitului de Tutun la Oficiul de Cadastru nu se poate face pentru că mai trebuie o hotărâre de guvern pentru includerea terenului de sub clădire, a marcat explicat Direcţiei de Cultură impasul în care s-a ajuns.

Noroc şi dezinteres

Aceeaşi soartă o are şi Fabrica de Cărămizi de la Ciurea. Construită de CFR la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu linia Iaşi-Vaslui, a intrat în domeniul privat după 1989. A mai funcţionat câţiva ani, înainte să înceapă devastarea ei. Astăzi, a ajuns o ruină, la fel ca Manufactura de Tutun. Pe faţadă încă se mai află un ceas fabricat de renumita firmă Paul Garnier, cu acele încremenite.

Complexul de la Ciurea se află în Lista Monumentelor Istorice ieşene de patrimoniu industrial, alături de Fabrica de Ţigarete, de beciul Berăriei Vechi şi de fostul sediu al fabricii Moldova (Tricotaje), de pe strada Păcurari 115.

Din vechiul patrimoniu industrial ieşean, doar acesta din urmă a avut noroc până acum. După ce fabrica de tricotaje a fost naţionalizată în iunie 1948 şi mutată 15 ani mai târziu în Zona Industrială, în locul ei a funcţionat o spălătorie-curăţătorie. Cu 2 ani în urmă, imobilul a intrat într-un lung proces de restaurare, încheiat zilele trecute.

FOTO:  @marilena_photography

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Principiul lui Peter şi sportul

Nicolae GRECU

Principiul lui Peter şi sportul

Cei care nu izbutesc să treacă trec graniţa dintre competenţă şi incompetenţă se consideră insultaţi de către cei care observă aceasta.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

În ultimul foileton al acestei serii sunt analizate două „contribuţii“ recente ale unor autori români, marcate de manipularea de tip protocronist a unor documente de istorie medievală europeană.

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

pr. Constantin STURZU

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

Ziua de mâine, a treia duminică a Paştilor, este consacrată femeilor mironosiţe (purtătoare de miruri la mormântul Domnului). Un bun prilej pentru a vorbi despre condiţia femeii în creştinism.

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Azi doresc să vă provoc la reflecţie, fără să mă implic impunând vreun punct de vedere personal care să mă înregimenteze într-o tabără pro sau contra. E un subiect incitant, argumentele variate ale apărătorilor şi acuzatorilor nefiind deloc futile în a decela un răspuns definitiv.

pulspulspuls

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

PULS

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, numai când vedem o nouă pălărie a madamei senator PNL de Iaşi Scântei, parcă ne tresaltă inima de ce procopseală pe capul nostru s-a ales încât să avem şansa unei aşa reprezentări în Parlament. Nu, nu vă gândiţi că e la Iaşi madama, căci auzim că pe-aici n-a mai dat de la alegeri încoace, ci undeva pe la Arad, de ziua Regelui, ştiţi voi pasiunea veche.

Caricatura zilei

WC spațial

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.