Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

ANALIZĂ: cum arătau cifrele statistice acum un secol de ani şi cum arată acum?

FOTO: Iaşi 1901-2021: Statistici inedite - 120 de ani de libertinaj sexual, în cifre

GALERIE
Iasi_imagini_1900
  • Iasi_imagini_1900
- +

Datele de stare civilă foarte minuţios consemnate la începutul secolului trecut arată că, din trei nou-născuţi, unul era nelegitim. După restricţiile impuse în timpul regimului comunist, raportul a început să tindă din nou spre 2:1 în zilele noastre. O tendinţă de scădere începuse să se contureze în ultimii trei ani dinaintea pandemiei. Toate aceste cifre comparative arată că Iaşul, capitală regională, era şi un centru în care, în ciuda prejudecăţilor, exista un grad considerabil de libertinaj sexual: de la adultere la relaţii numeroase în afara căsătoriei etc. Explicaţiile sociologilor: în ciuda cutumelor vremii, ieşenii au fost sensibili la modele occidentale, inclusiv la cele nonconformiste - să ai amantă, copii în afara căsătoriei, viaţă extrafamilială. Statisticile comparate din 1901 şi 2020 confirmă acestea. Cum arată însă şi restul aspectelor sociale? Pe larg despre Iaşul de acum peste 100 de ani, pus alături de cel de acum, în cifre demografice privind familia, criminalitatea etc., în rândurile de mai jos.

 

Citite azi, statisticile publicate în România până la al Doilea Război Mondial sunt de multe ori surprinzătoare. De la bilanţurile succinte ale ministerelor, până la comunicări punctuale privind anumite caracteristici ale evoluţiei demografice, înşiruirea cifrelor este redată cât se poate de simplu şi, prin urmare, e uşor de înţeles. Monitorul Comunei Iaşi publicat în luna martie a anului 1901, pe care l-am găsit pe pagina tematică „Oraşul Iaşi” de pe Facebook, arată la capitolul Mişcarea populaţiei o comunitate dinamică.

Deşi abia se inventase telefonul, informaţiile pentru luna precedentă sunt cuprinzătoare până în cele mai mici detalii. Astfel, la o populaţie de 78.067 de suflete, câte a găsit „Recensământul general al populaţiunei României” din anul 1899, sporul natural pe luna februarie 1901 a fost pozitiv. În zilele noastre, a doua lună din an este printre cele care trag cel mai mult la minus.

Întoarcerea în timp: un copil din trei se naşte în afara familiei

În februarie 1901, mai aflăm din documentul menţionat, din trei nou-născuţi, unul e nelegitim. Practic, în a doua lună a acelui an, 150 de prunci au fost legitimi, 73 au venit din afara căsătoriei iar 10 sunt la categoria „găsiţi”. Raportul mai notează că 207 s-au născut la domiciliu, iar ceilalţi la instituţii publice, în vreme ce, după religie, cei mai mulţi nou-născuţi apar pe coloana „mozaică”, 126 de băieţi şi fete. Alţi 97 au religia ortodoxă, 9 sunt pe coloana „catolică”, numărul fiind întregit de o fetiţă lipovană.

În luna precedentă, au venit pe lume 236 de copii, respectând însă aceleaşi proporţii: 154 legitimi, 66 nelegitimi şi 16 abandonaţi la naştere. Cele două rapoarte nu menţionează vreo naştere de gemeni în coloana rezervată acestor informaţii. Sporul natural a fost negativ în ianuarie (minus 8) şi pozitiv în februarie (plus 33).

De la tabu la obişnuit

Datele statistice din zilele noastre sunt mai complicat de obţinut la nivelul municipiului Iaşi. Până când primarul şi consilierii vor decide să includă asemenea informaţii în publicaţia oficială „Curierul de Iaşi”, putem doar să facem comparaţie cu situaţia la nivel naţional, şi chiar comunitar.

Departamentul statistic al Comisiei Europene, Eurostat, arată că în ultimii ani există o tendinţă de creştere în tot spaţiul comunitar a procentului copiilor născuţi în afara căsătoriei. Doar în Estonia, Letonia şi Suedia, proporţia rămâne constantă peste ani, peste 40 la sută. Cu doi ani în urmă, media în Uniune era de 42 la sută. România se înscrie în tendinţa de creştere: de la 15 la sută în 1992, la 25 la sută în 2000 şi peste 30 la sută în anul 2018. În Franţa însă acest procent este dublu, iar, la cealaltă extremă, Grecia abia trece de 10 la sută.

Diluarea valorilor familiei tradiţionale

„În România, tot mai mulţi copii se nasc în afara căsătoriei, ceea ce înseamnă că această decizie nu mai depinde atât de mult de statutul de persoană căsătorită, de opinia sau oprobriul altor persoane, ci este în principal determinată de alte criterii: găsirea unui partener de viaţă potrivit, un venit adecvat, deţinerea resurselor materiale necesare pentru creşterea şi educarea corespunzătoare a copiilor, circumstanţe speciale din viaţa fiecărui individ etc.”, explică sociologul Ciprian Iftimoaei.

Iaşul urmează această tendinţă socială, de creştere a numărului de născuţi-vii în afara căsătoriei. Potrivit Anuarului Statistic al Judeţului Iaşi, dintr-un total de 10.607 născuţi-vii în 2019, 2.500 au mame necăsătorite. „Ceea ce este interesant, dacă ne uităm pe seria statistică a acestui indicator începând cu anul 2002, este faptul că cei mai mulţi născuţi-vii din afara căsătoriei au reşedinţa în mediul rural, chiar dublu faţă de mediul urban. O explicaţie a acestei tendinţe sociale trebuie căutată în diluarea valorilor familiei tradiţionale, chiar în mediul rural, afectat în ultimii ani ai regimului comunist de migraţia rural-urbană, iar după 1990 de migraţia externă, dar şi industrializarea forţată a unor zone rurale”, a remarcat sociologul ieşean.

Normele, valorile şi cutumele satului nu mai reprezintă sancţiuni socio-morale, iar creşterea numărului de copii în afara căsătoriei implică o reorientare a politicilor sociale spre problemele mamelor singure, mai ales în mediul rural, comunităţi sărace, în risc de marginalizare sau excludere socială, ne-a mai spus Ciprian Iftimoaei.

Vechiul mecanism social de compensare de la oraş

Dar de ce situaţia era diferită în Iaşul antebelic? „Profilul cultural al Iaşului atrăgea mulţi oameni dornici de recunoaştere şi carieră - universitară, academică, politică, socială etc. În aceste condiţii, lăsau familia pe plan secund. Cam cum se întâmplă şi astăzi cu tinerii noştri, care amână căsătoria şi doresc înainte de toate să aibă profesie, bani şi carieră”, arată profesorul Nicu Gavriluţă, de la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Facultăţii ieşene de Filosofie. Însă, inclusiv la acea vreme, „Iaşul a livrat personalităţi pe piaţa socială şi politică. Parte s-au împlinit profesional în Bucureşti, dar bazele au fost puse în Iaşi”, a completat Cristina Gavriluţă, profesor la acelaşi Departament de Sociologie de la UAIC.

Pe de altă parte, la sfârşitul secolului al XIX-lea, „aveam o societate dominant rurală, marcată de tabuurile sociale binecunoscute în ce priveşte relaţiile maritale, extramaritale - stigmatizarea, de pildă, a adulterului, a copilului de flori. Dar exista un mecanism social de compensare: dacă, în tot spaţiul social, adulterul este stigmatizat în special în zona rurală, atunci în zona urbană, unde intri într-un oarecare anonimat şi ai şi o recunoaştere profesională şi socială, îţi poţi permite şi aventuri extraconjugale. În plus, mai era o modă: ai noştri ieşeni şi români în general, intelectualii, au fost sensibili la modele occidentale, inclusiv la cele nonconformiste - de exemplu, să ai amantă, să ai copii în afara căsătoriei, să ai o viaţă extrafamilială”, a adăugat Nicu Gavriluţă.

Bărbaţi în inferioritate, divorţuri puţine

Rezultatele Recensământului din 1899 consemnau o plecare masivă a bărbaţilor, în special, din Iaşi. Practic, la 100 de bărbaţi erau 106 femei. La acea vreme, deşi oraşul era printre cele mai populate din ţară, după Bucureşti şi Covurlui/Galaţi, judeţul era depăşit printre altele de Dolj (care avea o populaţie aproape dublă, 365 de mii de locuitori), Prahova (307 mii), Mehedinţi (249 de mii), Teleorman (238 de mii), Bacău (195 de mii). De asemenea, divorţurile erau mult mai rare: 3 în ianuarie 1901, faţă de 57 în prima lună a lui 2020, respectiv unul înregistrat în februarie 1901 şi 112 în februarie 2020. Datele din 2020 se referă la judeţul care, azi, are o populaţie de 12 ori mai mare decât avea oraşul Iaşi de la 1900.

Criminalitate redusă, dar rata e discutabilă

Monitoarele Comunei Iaşi de la începutul secolului trecut consemnează precis datele despre mişcarea populaţiei după sex, religie, starea civilă (naşteri şi decese), „instrucţie” - adică educaţie, „Au ştiut a semna/ N’au ştiut a semna” – (căsătorii), etate şi domiciliu (pentru cei decedaţi). Categoria deceselor este cel mai precis prezentată în raportările vechii administraţii locale. Aflăm că în ianuarie 1901 au fost 244 de decese, 121 bărbaţi şi 123 de femei, dintre care un bărbat a murit într-un accident („moarte din întâmplare”). Sunt consemnate şi trei sinucideri, doi bărbaţi şi o femeie. În februarie 1901, din 200 de decese înregistrate, unul a fost o sinucidere şi încă unul, omucidere. În zilele noastre, anul 2018 a înregistrat 24 de infracţiuni de omor şi 66 de decese numai în accidente rutiere la nivelul întregului judeţ.

„Rata criminalităţii este discutabilă. Pe de o parte, e vorba de controlul social informal care funcţiona - tradiţii, cutume, educaţie. Pe de altă parte, cifrele prezintă o imagine statistică. Realitatea poate fi alta, există aşa-numita «cifră neagră» care nu se cunoaşte. Altfel spus, e posibil ca şi pe atunci să fi fost mai multe cazuri de sinucidere în acea perioadă, dar să nu fi fost declarate. Totuşi, o rată a criminalităţii mai mică se explică prin religiozitatea celor care au trăit cu 120 de ani în urmă”, a explicat Cristina Gavriluţă. Frica de Dumnezeu era un factor reglator social autentic. „Astăzi, dramele personale, sociale ajung la un apogeu când nu mai sunt în niciun fel gestionate şi nu mai există supape de preluare şi de defulare a lor, încât se ajunge la puncte culminante dramatice”, a adăugat ea.

GRAFICE: Evoluţia numărului naşterilor în judeţ în perioada 2000-2019 – numărul total, respectiv defalcat, pe cadrul familial şi în afara lui, în mediul urban şi în mediul rural. De remarcat inversarea între cele două medii în ceea ce priveşte venirea pe lume a micuţilor în familii. Este vizibil de asemenea, pentru toate categoriile, impactul crizei economice din 2008-2011.

Cititi si: Statistici ieșene după un an de pandemie. Creştere bruscă a numărului de decese

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri