anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

vineri, 03.02.2023

FOTO Istoria fotbalului ieșean. Ce a fost înainte de Poli Iași și de când se joacă fotbal în Copou?

GALERIE
istorie poli iasidd
  • istorie poli iasidd
- +

Aceste întrebări sunt puse de puțini oameni din orașul nostru iar răspunsurile lipsesc cu desăvârșire, scrie Vlad Sânzâianu pe Grupul Iași (Fotografii vechi).El prezintă în detaliu, alături de fotografii de arvhivă, numeroase date interesante din istoria clubului de fotbal din Copou. După cercetări făcute în presa vremii, vă pot împărtăși câteva informații despre istoria fotbalului ieșean și despre arena din dealul Copoului.
 

POSTARE:

După cercetări făcute în presa vremii, vă pot împărtăși câteva informații despre istoria fotbalului ieșean și despre arena din dealul Copoului.
- Prima informație despre despre jucarea unui „match de football” în Iași e de la 1909 când a avut loc evenimentul ”Serbarea de la Ciurea” organizată de Societatea de Gimnastică, Sport și Muzică din Iași. Au fost invitați 22 de jucători de la clubul polonez Pogoń Lwów ce au jucat între ei un meci-model. Practic, polonezii ne-au învățat fotbal.
- Prima informație despre terenul care va găzdui meciuri de fotbal în dealul Copoului este de la 1913, aceeași asociație cere de la administrația orașului cedarea „porțiunei de teren cuprinsă între grădina aleelor și fabrica de frânghii” (Textila) pentru amenajarea unui loc propriu pentru desfășurarea de sporturi precum fotbal, tenis, oină, atletism, gimnastică, ciclism etc. Imediat au început jocurile de fotbal între membrii asociației, invitat fiind și André Faure, fost jucător și căpitan de echipă din Franța, adus de doi membri ce au studiat în Franța. Acesta a ținut și conferințe despre sport la Universitatea din Iași.

Primarul Iașului, Oswald Racoviță, era și el prezent pe teren la unele meciuri.
- Meciurile se desfășurau în fiecare duminică iar liceele din Iași participau și ele cu echipe (ex. Liceul Național, Liceul Internat, Școala Tehnică, Școala de Arte, Liceul Militar etc.). Interesant este că unele meciuri se opreau înainte de sfârșit din diverse cauze, cum ar fi căldurile prea mari sau lipsa luminii deoarece se întuneca.
- Mai aveau loc jocuri ale grupelor de cercetași din diverse orașe (anul 1915), la care era prezent și Prințul Carol, viitorul Rege Carol al II-lea (Cupa pentru care participau se numea Cupa A. S. R Principelui Carol)


- După Primul Război Mondial, arena va fi amenajată de către Garnizoana Iași și se va numi Parcul Sportiv Regele Ferdinand. Își va păstra numele până în 1948 când noul regim îi va schimba numele în Stadionul 23 August. Se mai juca fotbal pe terenul ștrandului, dar acolo predominau meciurile de tenis și întrecerile la natație sau hochei pe timpul iernii.
- Regele Ferdinand a fost prezent pe arena care îi purta numele în 1923 la defilarea echipei de gimnastică a liceului Militar din oraș și a echipelor de fotbal a Cernăuțiului și Chișinăului care au jucat și o partidă de fotbal.


- După Primul Război mondial apar și primele cluburi profesioniste (pe lângă clubul de stat al Societății de Gimanstică). Clubul CONCORDIA este primul club de fotbal din Iași (este menționat ca fiind cel mai vechi club dar nu se știe data înființării, probabil după 1920, deși prima menționare a clubului este de la 1923) și purta culorile alb-verde. Al doilea club înființat este MACABY Iași (înființată la 1921) și avea culorile alb-albastre. Acestea aveau sediul pe strada Mârzescu, respectiv strada Arcu nr.3. Ambele cluburi erau evreiești, au fost înființate în 1919 după model occidental, membrii acestora fiind oameni importanți ai comunității, ulterior deschizându-și si secții sportive și organizând festivaluri sportive. Ulterior apărut alt club de fotbal evreiesc, Hakoah(1922) care va fuziona cu Makaby în 1931 iar clubul va purta numele Makaby-Hakoah. Din 1926 apare și echipa Victoria (culorile roș-negrii), ce va detrona cele două echipe și va fuziona în 1933 cu CFR, devenind astfel Victoria-CFR (alb-violeți). În 1931 va apărea și echipa Textila MW (de la Moritz Wachtel, fondatorul fabricii) care va fi echipa fanion a orașului în anii `30. Dacă în anii `20 echipele care dominau fotbalul ieșean erau Concordia și Macaby, în anii `30 au făcut schimb de locuri cu Victoria-CFR și Textila MW. În 1936 apare și echipa Țesătura, aceștia aveau teren propriu lângă fabrică și era al doilea teren din Iași pe care se jucau meciuri oficiale. În același an va apărea și Ateneul Tătărași.


Alte echipe menționate în presa vremii: Aviația, Trenul-Blindat, Moldova (1923), Generala Funcționarilor Comerciali (1923), Prietenii Naturii (1924), Moldobanco (1924), Olimpia (1924)(care avea sediul pe Rosseti nr. 4, la fel ca și Săgeata), Avântul (1924), Unirea/ Unirea F.G (1927) ce va deveni 9 ani mai târziu Ateneul Tătărași, Fulgerul (1933) S.A.I-Soc. Atelierelor Iași (1936) care va juca sub numele S.A.I CFR (a nu se confuda cu Victoria CFR), Sportul Studențesc (1936) care era formația fondată de studenții de la fac. de Drept, Vulturii, Colonia Italiană, Aquila. Alte echipe menționate: Mercur, Soarele, Barkhoba, Orfelinatul Neuchotz, Victoria, Steaua, Șoimi(i), Atlantica, Arcul, Rapid, Jandarmii, AUMI -Asoc. Univ. Mihăileană Iași, Record, A.F.P -Asoc. funcționarilor publici, plus echipele liceelor din Iași).
- Din județ aveau echipe și Pașcaniul (Sporting, Unirea CFR),Târgu Frumos (Olimpia) și Podul Iloaiei(Macaby, Șoimii).

Reprezentările echipelor de fotbal în ligile naționale.
Liga Naționala/ Divizia A
-În 1928 (o poveste interesantă: trebuia să se dispute meciul dintre Concordia și Victoria pentru a stabili campioana districtului. De la FRF a venit o decizie ce o declara campioană pe Concordia, ceea ce a creat nemulțumiri, dar meciul s-a jucat ca amical, Victoria arătând că e mai bună decât ”campioana”. Deoarece era proaspătă campioană, Concordia trebuia să joace în preliminariile Ligii Nationale/Diviza A (pe atunci se juca în sistem eliminatoriu), iar câștigătoarele din preliminarii aveau să joace în sferturi. Concordia a jucat cu Mihai Viteazul Chișinău și a pierdut cu 9-1.
-În preliminariile din 1929 a participat Victoria Iași care a fost bătută de DVA Galați cu 7-1.
-Ultima reprezentanță în preliminarii a fost în 1930, Concordia a pierdut pe teren propriu cu Mihai Viteazul Chișinău, scor 2-4

Din 1934 se înființează Divizia B
La prima ediție a fost acceptată echipa Textila MW și a terminat pe următoarele locuri
- Locul 4 din 8 (1934-35)
- Locul 6 din 8 (1935-36)
- Locul 11 din 13 (1936-37)
- Locul 8 din 12 (1937-38)
- Locul 4 din 10 (1938-39)

Victoria-CFR Iași a participat și ea începând în 1938, fiind în acel sezon rivali de clasament cu Textila. În următorul sezon s-au retras după începerea sezonului.
- Locul 6 din 10 (1938-1939)
- Locul 10 din 10 (1939-1940) retrasă
Iașul va fi reprezentat în continuare în divizia secundă de echipa Ateneului Tătărași.
-locul 8 din 8 (1940-41)

Cupa Eroilor a înlocuit liga secundă pe perioada războiului iar Iașul a fost reprezentat de CFR SAI terminând pe locul 3 din 7 (1943-44)
DIVIZIA C a funcționat numai 2 sezoane înainte de război
Iașul a fost reprezentat de Victoria CFR (locul 5 din 7 în 1936-1937 și locul 7 din 8 în 1937-38) și Ateneul Tătărași (locul 5 din 8 în 1937-38).

Cupa României s-a înființat în 1933, echipele ieșene jucau mereu în primele tururi dar ajungeau mai rar in fazele superioare, astfel cel mai departe au ajuns în:
1935-36 Șaisprezecimi : Textila MW Iași- Phoenix Baia Mare 1-3 (prima echipă ardeleană ce a jucat la Iași)
1936-37 Șaisprezecimi: Jahn Cernăuți – Textila MW Iași 2-1
1938-39 Șaisprezecimi: Textila MW Iași - Gloria Arad 3-0(forfait)
Optimi: Carpați Baia Mare – Textila MW Iași 3-0(forfait)
1940-41 Șaisprezecimi: Ateneul Tătărași Iași – Franco-Româna Brăila 5-10
1942-43 Șaisprezecimi: Vulturii Iași - Dragoș Vodă Cernăuți 0-4
Abia în 1948, Politehnica Iași va ajunge în semifinalele acestei competiții, la 3 ani de la înființare.

Primul meci internațional (amical) a fost între echipele Textila și Zsak (Zsubotica Atletic Club) în 1936, apoi Victoria C.F.R a fost invitată să joace 2 meciuri amicale la sârbi deoarece oaspeții au fost primiți bine în căminele CFR cât au stat la Iași, așadar Victoria-CFR fiind prima echipă ieșeană care pleacă peste hotare.

Printre jucătorii ieșeni care au ajuns mai cunoscuți în țară:
Dincă Schileru- Absolvent al Liceului Internat (Negruzzi), a început fotbalul la Concordia și a juns la Uniunea-Tricolor București în Divizia A, fiind selecționat de două ori la națională și având și un gol înscris. (România- Polonia 1935 scor 4-1, a înscris primul gol). A mai antrenat echipele Progresul Oradea, Știința Timișoara (cu care a câștigat Cupa României și a fost declarat cetățean de onoare post-mortem al Timișoarei în 2008), Siderurgistul Galați, Progresul București, naționala U23 a României, Boluspor și Goztepe Izmir din Turcia.
Fridrich Glasser a ajuns la AMEFA Arad, în divizia A și apoi la Tricolorul Ploiești, iar apoi s-a intors ca antrenor-jucător la Textila în 1938.
Majoritatea echipelor au dispărut după Al doilea Război Mondial. Au mai rezistat doar Victoria-CFR și Macaby. În 1945 apare Politehnica Iași și va fi înscrisă în primul sezon al diviziei B de după război, cel din 1946. Victoria CFR a mai jucat în Divizia C reînființată în sezonul 1948-1949 alături de Macaby și de noua echipă ACFR Iași. În următorul sezon mai exista doar o singură echipă CFR Iași (în anii `50 va fi cunoscută ca Locomotiva) iar Macaby a fost desființată.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Viaţa publică românească în derivă

Alexandru CĂLINESCU

Viaţa publică românească în derivă

Au trecut doar câţiva ani de la marile demonstraţii de protest împotriva unor legi care urmăreau exonerarea unor infractori sus-puşi; astăzi, miile, zecile de mii de protestatari de odinioară par complet apatici, deşi ar avea nu o dată motive să iasă în stradă. Blazare? Resemnare? Indiferenţă? Evident că această lipsă de reacţie le dă guvernanţilor sentimentul impunităţii, ceea ce nu anulează însă teama că s-ar putea confrunta cu mişcări de protest.

opinii

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

George PLEȘU

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

Ar fi păcat ca cel mai iubit poet specializat în îngeri, întâmplător absolvent al liceului, să nu fie omagiat în spaţiul care marchează atât de multe momente importante din viaţa fiecărui adolescent care are privilegiul de a-i trece pragul. Măcar pentru următorii 75 de ani.

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

pr. Constantin STURZU

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

La recenta aniversare, pe 24 ianuarie 2023, a Unirii Principatelor Române, s-au trezit (în deja „buna” tradiţie woke!) unii să pună sub semnul întrebării prezenţa Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei pe scena din Piaţa Unirii, la momentul discursurilor festive. Motivul? „Biserica Ortodoxă s-a opus Unirii Principatelor”. 

În contra direcției noii legi a învățământului

Lucia-Gabriela MUNTEANU

În contra direcției noii legi a învățământului

Actuala variantă a proiectului de lege a învățământului prevede desființarea specializării învățătoare/ învățător din statutul de funcționare a liceelor și colegiilor pedagogice, școli din domeniul vocațional. Am afirmat argumentat în repetate rânduri, în spațiul public, ca profesoară de patru decenii la Școala Normală „Vasile Lupuˮ din Iași, că ar fi o greșeală, o nedreptate, o discriminare în raport cu celelalte tipuri de licee vocaționale, o lipsă de viziune în politica educațională, o intervenție brutală și lipsită de beneficii în continuarea unei tradiții educaționale vii și nu moarte, tradiția normalistă, în stare să slujească cea mai stringentă modernitate.

pulspulspuls

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Chiar aşa s-a întâmplat, dragi telespectatori: nea Măricel, şeful de la partidoiul ieşean, a profitat se pare de faptul că menistrul Sănătăţii e pe tarlaua lui la Bucureşti şi i-a şterpelit lui dom’ Costel, şeful liberalilor ieşeni, o marfa electorală toată numai macră, bună de chiftele în campanie, chiar de sub nas!

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.