„Avem o situaţie la nivelul municipiului Iaşi: cedează foarte multă vegetaţie viguroasă. Numai în Copou am identificat 143 de arbori de peste 50 de ani complet uscaţi“, a remarcat şi primarul Mihai Chirica, în prima parte a ultimei şedinţe de Consiliu Local.

El a spus că situaţia semnalată de locuitori de pe Şoseaua Moara de Foc, situaţie de care „Ziarul de Iaşi” a scris însă în fiecare din ultrimii ani, este prezentă şi în alte zone.

Primarul i-a invitat pe consilieri să completeze în acest sens un proiect de hotărâre aflat deja pe ordinea de zi, privind aprobarea unui acord de colaborare cu Universitatea Agronomică. Obiectul acordului este „colaborarea părţilor în vederea promovării şi susţinerii activităţilor urbane din Municipiul Iaşi în scopul creşterii calităţii mediului“, se precizează în proiectul votat unanim de cei prezenţi.

USAMV „se angajează să facă toate demersurile necesare pentru a oferi expertiză pentru starea de sănătate a plantelor din zonele verzi“ ale oraşului, se arată în documentul menţionat.

Subiectul atins în treacăt la întrunirea aleşilor locali este de fapt unul cronic. În fiecare miez de vară, tot mai devreme de la un an la altul, pentru mulţi copaci din oraş pare să fi venit toamna. E suficient să vă uitaţi mai ales la cei plantaţi pe marginea străzilor ca să vedeţi frunze ruginii - totuşi nu chiar ca în plină toamnă, ci dinspre conturul frunzelor către nervura principală. Cu doi ani în urmă, frunzele multor tei s-au uscat şi au început să cadă spre sfârşitul lunii august, iar anul trecut, fenomenul era vizibil încă de la finele lunii iulie. Aşa cum relatam şi la acea vreme, primarul municipiului şi Agenţia de Protecţie a Mediului tocmai anunţau o scădere a numărului de depăşiri a indicatorilor de poluare din oraş.

Trafic redus, străzi spălate mai des

Şi mai curios este că frunzele arse pe care le vedem zilele acestea au apărut după luni de zile în care traficul auto din oraş a scăzut pe fondul restricţiilor impuse de răspândirea pandemiei de Covid-19. Prin urmare, o primă concluzie ar fi că nu doar poluarea din aer contribuie la uscarea copacilor.

Profesorul Silviu Gurlui, cunoscut activist şi apărător al unui mediu curat, ne declara anul trecut că acei copaci care s-au uscat sau au început să dea semne că suferă „sunt un scut contra a ceea ce e pe stradă: poluanţi, ingrediente din mixturile asfaltice, lipsa apei. Dacă, din aer, frunzele sunt atacate de acizi şi surfactanţi (substanţe folosite la obţinerea detergenţilor, n.r.), rădăcinile primesc, iarna, apa rezultată din topirea zăpezii amestecate cu sare, aruncată de pe stradă pe marginea trotuarelor“.

Pe de altă parte, în acest an Municipalitatea a intensificat programul de dezinfectare din cauza pandemiei. Pe străzile, trotuarele şi aleile care nu sunt încadrate ca spaţii verzi se folosesc dezinfectanţi pe bază de hipoclorit de sodiu, precizează Biroul de Presă al Primăriei. Acest tip de intervenţii completează programul normal de spălare a străzilor, trotuarelor şi aleilor cu apă şi, după caz, detergent, se precizează într-o ultimă informare primită la redacţie.

Salcâmii s-au adaptat, alţi copaci nu

Dacă profesorul Costel Samuil, de la USAMV, ne asigura că nu precipitaţiile consistente provoacă uscarea timpurie a frunzelor, directorul Laurenţiu Ivan, de la Servicii Publice, ne-a spus că fenomenul este cunoscut şi că, într-adevăr, el devine vizibil din timpul verii. „În special la tei se întâmplă acest lucru şi, în mai mică măsură, la castani - expuşi în cea mai mare parte a Europei la afecţiuni care se accentuează în urma ploilor abundente. Salcâmii şi alte specii de arbori plantaţi în Iaşi nu sunt afectaţi în niciun fel“, ne-a mai spus Laurenţiu Ivan.

El a ţinut să precizeze că nu este vorba de uscarea completă a copacilor îngălbeniţi înainte de vreme. Teiul este un copac sensibil la schimbări climatice şi la factorii de poluare.

Într-un articol preluat de ziarul nostru cu ceva timp în urmă, regretatul dendrolog ieşean Ionel Lupu sublinia calitatea de „santinelă“ a acestui arbore. „În unele ţări occidentale a fost stabilit un program de analize fizico-chimice ale frunzelor vătămate prin poluare (arsuri), recoltate de la aşa-numiţii «arbori santinelă» sau «arbori bioindicatori». Acest procedeu de monitorizare a poluării atmosferice este de 15 ori mai ieftin decât cel clasic“, iar „teiul argintiu se pretează foarte bine pentru îndeplinirea acestui rol“, afirma el.