anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

“Să vezi atât de mulţi oameni fericiţi să te ajute, asta ne-a şocat. E... un miracol”

(FOTO) O poveste din Bucium: locul unde s-au întâlnit Turnul Babel şi Arca lui Noe

GALERIE
noenoe1noe2noe3noe5noe6noe7
  • noe
  • noe1
  • noe2
  • noe3
  • noe5
  • noe6
  • noe7
- +

Copii din Ucraina, voluntari români, bucătari olandezi şi traducători din Republica Moldova s-au “îmbarcat” pe Arca lui Noe pentru două ateliere de gătit, pretextul ideal pentru a le oferi micuţilor refugiaţi de la Egros o zi de joacă şi învăţare în natură. Despre ce a însemnat pentru ei o zi de relaxare în natură, a rezumat Viktoria, mama a doi din cei 20 de copii de la Egros care şi-au petrecut o parte din weekend la ferma socială Arca lui Noe din Bârnova: “Să vezi atât de mulţi oameni fericiţi să te ajute, asta ne-a şocat. Locuim fără plată, voluntarii organizează actiuni ca să ne distreze. E... un miracol. E ca o vacanţă, în care în fiecare zi trăim. Respirăm. Dormim”.

Voluntarii din Vama Sculeni au fost cei care i-au pus pe toţi protagoniştii în legătură. Ei sunt cei care s-au organizat încă de la începutul războiului din Ucraina într-un grup de suport pentru refugiaţi. I-au întâmpinat în vamă, când veneau speriaţi şi obosiţi, i-au îndrumat către cazări şi ţin legătura cu cei care au ales să-şi continuie drumul, până când aceştia ajung la destinaţie. Iar pentru cei rămaşi în Iaşi le organizează şi activităţi de relaxare.

Oana Strugariu este una dintre voluntarele care s-au aflat în Vama Sculeni încă din primele zile de război, şi merge în vamă ca la lucru, când trebuie să intre “în tură”, după un program clar stabilit.

Dar, explică ea, “voluntarii din Vama Sculeni se ocupă nu doar de ce se întâmplă în vamă, încercăm să facem activităţi cu refugiaţii care sunt în Iaşi. Una dintre activităţi este aici, la Arca lui Noe. Doi bucătari veniţi din Olanda îi învaţă pe copiii ucraineni să gătească. În unul dintre aceste ateliere vor învăţa să facă brioşe, în altul vor face sendvişuri”.

Olandezul Harry: Venim aici de 9 ani

Chiar la intrarea în parcul fermei, pe o terasă, Harry, unul din cei doi bucătari olandezi invitaţi să le arate copiilor cum pot pregăti uşor gustări sau deserturi delicioase, aşeza într-un cuptor câteva tăvi cu brioşe, al căror miros de prăjitură avea să se întindă ademenitor peste dealuri.

Cât s-au copt brioşele, Harry a povestit: “Venim de nouă ani aici, am ajutat copii cu dizabilităţi, apoi am început să dăm lecţii – eu de patiserie, Simon de gătit – la şcoala Ion Holban. Ajungem în februarie, mai, septembrie şi noiembrie, stăm câte două săptămâni şi dăm lecţii de gătit. Cu Corona, din păcate, copiii pe care îi pregăteam au terminat şcoala şi nu i-am mai văzut. Aveam şapte elevi şi toţi şapte şi-au găsit de lucru în restaurant”.

Pe partea stângă, pe o altă terasă a parcului, rusa, ucraineana, engleza, româna şi olandeza se amestecau într-o zarvă plăcută, în tandem cu sosul remoulade, proaspăt preparat pe masa de camping.

Iar, Simon, cel de-al doilea bucătar olandez, explica unui alt grup cum se fac sendvişurile din somon şi capere. Liudmila, din Odessa, compara Iaşul cu oraşul ei natal, în vreme ce Nazar, student în Iaşi, venit tot din Odessa, îi traducea spusele din rusă sau ucraineană: “E foarte frumos Iaşul, de o lună locuiesc aici. Copiii merg la şcoală şi eu lucrez online, remote, sunt angajată la o bancă din Ucraina. Doar că e mult mai calm, mai liniştit decât Odessa. Şi marea nu ajunge până aici. E frumos, dar vrem acasă”.

„Am obosit. Ne întoarcem acasă”

Curând, copiii au abandonat gătitul, mamele au rămas “la cratiţă”, câteva fetiţe ademeneau pisicile cu felii de castraveţi tăiate fin, iar câţiva voluntari săritori se antrenau la trambulină. La mică distanţă de ei, Viktoria îşi supraveghea fetiţa, în timp ce mărturisea că a luat deja calea înapoi spre Dnipro, Ucraina.

Nu ştie ce va face mâine, nu ştie când va ajunge acolo, nu ştie ce va găsi acolo, dar a obosit de pribegie: „E cea mai frumoasă zi de când am ajuns, copiii noştri sunt aici împreună, se joacă, zâmbim, e un loc frumos, care ne dă energie. Suntem în România de două luni, dar vrem să pornim din nou la drum. Pentru că nu ştim ce va fi mâine, familia noastră a hotărât să se întoarcă acasă. Am stat în Oneşti, dar am obosit. Sunt mai multe reguli aici şi viaţa e foarte diferită de viaţa noastră din Ucraina înainte de război. Am avut o oprire de o noapte în Negreşti, ca să ne odihnim, dar apoi maşina mi s-a stricat, copilul s-a îmbolnăvit, mama s-a îmbolnăvit. Aşa că ne-am oprit aici. Dar să vezi atât de mulţi oameni care sunt ferciţi să te ajute, asta ne-a şocat: nu plătim pentru cazare, voluntarii organizează actiuni ca să ne distreze. E... un miracol. E ca o vacanţă. În fiecare zi trăim. Respirăm. Dormim. E ca un tratament de recuperare”.

Atelierul de gătit s-a încheiat cu o masă plină de gustări la care s-au aşezat, uniţi pe Arca lui Noe, ucraineni, români, moldoveni şi olandezi. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cioloş a văzut prea mult la filme

Cosmin PAȘCA

Cioloş a văzut prea mult la filme

Sunt cel mult trei scenarii posibile. 1. REPER devine o unealtă a USL, asumată ca atare printr-o politică transparentă de alianţe, prin care se dizolvă treptat relevanţa USR. Adică ne întoarcem la un fel de FSN, adică, ani pierduţi. 2. După alegerile din 2024, dacă nu accede în Parlament, REPER devine un forum de dezbateri şi se pierde în anonimat. Adică un fel de GDS, adică, ani pierduţi. 3. După alegerile din 2024, dacă intră în Parlament, REPER devine în mod natural un aliat al USR, se propune chiar de o fuziune. Adică un fel de PLUS, adică, ani pierduţi.

opinii

Expatriaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Expatriaţii

Hemon este un prozator de mare forţă care, pe lângă indiscutabilul talent literar, deţine şi un bagaj cultural, psiho-emoţional mai corect spus, excepţional. Privit în sine, acesta se dovedeşte capabil, de unul singur, mai ales în condiţiile vieţii autorului într-o civilizaţie străină, să deschidă calea către capodoperă.

Despre contagiunea financiară

Alin ANDRIEȘ

Despre contagiunea financiară

După criza financiară globală, înţelegerea fenomenului de contagiune la nivelul instituţiilor financiare a devenit o prioritate pentru factorii de decizie în vederea creşterii stabilităţii financiare, cu scopul de a reduce efectele crizelor financiare viitoare sau chiar de a le preveni. 

„Războiul sfânt” al rasei

Florin CÎNTIC

„Războiul sfânt” al rasei

Astăzi, 29 iunie, la ora 14.30, la Ateneul Naţional din Tătăraşi, Marius Turda, istoric şi universitar de clasă internaţională, profesor la Universitatea Oxford Brooks, lansează ediţia românească a unei cărţi esenţiale pentru înţelegerea ideilor şi politicilor consacrate rasei şi eugenismului în Ungaria secolulului XX. Evenimentul cuprinde şi vernisajul unei expoziţii itinerante, care va rămâne o lună pe simezele Ateneului, şi care merită şi ea a fi urmărită.

pulspulspuls

În loc de utrenie: Metropolia lui Flutur şi fluturii din stomacurile de la Iaşi

În loc de utrenie: Metropolia lui Flutur şi fluturii din stomacurile de la Iaşi

Deşi am văzut că mai toată lumea în sutane din târg cam mimează nepăsarea vizavi de declaraţiile şefului Cejeului bucovinean Flutur referitoare la crearea unei mitropolii a Bucovinei, adicătelea cum ar veni la Iaşi să rămânem doar cu cea a Moldovei, în realitate auzim pe căi neoficiale că agitaţia este maximă, iar acele declaraţii chiar au creat îngrijorare la Palatul Metropolitan din Iaşi. 

Caricatura zilei

Ro-Alert te sperie de-acu și în străinătate

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.