FOTO - O zonă cu potenţial economic se conturează la „câţiva” paşi de Iaşi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 08.12.2021

FOTO - O zonă cu potenţial economic se conturează la „câţiva” paşi de Iaşi

GALERIE
Intalnire Afaceri.ro4
  • Intalnire Afaceri.ro4
- +

Afaceri.ro şi Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi au mers recent cu o delegaţie la manifestarea găzduită pe stadionul din Comrat menită să prezinte regiunea Găgăuzia potenţialilor investitori străini.

Din cea mai săracă şi rurală zonă a Republicii Moldova, Găgăuzia visează să devină cea mai industrializată regiune a acesteia. Timp de două zile, la începutul acestei luni, stadionul din Comrat a găzduit o manifestare menită să prezinte regiunea potenţialilor investitori străini. România a fost prezentă la „Invest Gagauzia” printr-o delegaţie formată din membri ai cluburilor Afaceri.ro şi reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

„Economic, noi suntem orientaţi spre Vest, dar folosim mult prea puţin potenţialul reprezentat de apropierea geografică de spaţiul basarabean. Este o zonă prea puţin explorată şi al cărei potenţial ca mediu de afaceri este prea puţin exploatat. Prezenţa noastră la acest târg a urmărit în primul rând informarea şi iniţierea de legături cu potenţiali parteneri de afaceri de acolo. Ei caută mai ales colaborări în domeniul IT şi al serviciilor, iar modelele cele mai apropiate sunt Chişinăul şi Iaşul”, a precizat directorul de program Afaceri.ro, Marius Alexa.

Teritoriu autonom în cadrul Republicii Moldova, Găgăuzia are o economie bazată pe agricultură, care contribuie cu 40% la Produsul Intern Brut al regiunii. Un sezon agricol prost, cum a fost în zonă anul trecut, reprezintă practic o catastrofă. Producţia agricolă a scăzut în 2020 cu 38% faţă de anul anterior, impactul asupra economiei fiind semnificativ. Exporturile Găgăuziei sunt orientate spre Uniunea Europeană şi Turcia. Statele UE, dintre care România este principalul partener comercial, reprezintă destinaţia a 38% din exporturile regiunii, iar către Turcia merg alte 26 de procente din mărfurile exportate. Fostul spaţiu sovietic importă doar cu puţin mai mult decât Turcia. „Ca antreprenor, trebuie să ai orizonturi mai largi, cu privire la resursele din jur. Nu poţi să ignori o zonă cum este cea din sudul Republicii Moldova. Simplul fapt că te aşezi la o masă şi porţi o discuţie faţă în faţă poate duce la rezultate suprinzătoare”, a apreciat Alexa.

Atuurile Găgăuziei, aşa cum au fost prezentate de organizatorii evenimentului de la Comrat sunt reprezentate în principal de infrastructura bună de comunicaţii şi de cele două parcuri industriale deschise la Comrat şi Ceadîr-Lunga, oraşe care împreună au o populaţie comparabilă cu Paşcaniul. Principalul handicap este faptul că zona este aproape necunoscută. „Unde îţi deschizi o afacere? Unde ai merge, dacă ai bani de investit? În Silicon Valley sau în Yemen? Evident, cel mai probabil aţi alege Silicon Valley. Aţi ales după reputaţie. E ceea ce ne lipseşte”, a rezumat Vitalie Aremescu, unul dintre antreprenorii prezenţi la târg.

Parcurile industriale deschise în Găgăuzia se bazează pe subvenţiile acordate de statul moldovean pentru locurile de muncă nou create, ca şi pe nivelul salariilor, sub jumătate din cel din Turcia sau România. Înfiinţarea unei firme se poate face în decurs de o zi, numărul de proceduri administrative fiind redus. Parcul industrial din Comrat a reuşit să atragă o firmă japoneză care produce cablaje auto. Localnicii spun că ea ar fi trebuit să funcţioneze la Brăila, dar a preferat Comratul. De altfel, la târgul din Comrat a fost prezent şi Katayama Yoshihiro, ambasadorul Japoniei în Moldova, alături de cei din Lituania sau Quatar.

Pentru a-i impresiona pe cei peste 200 de participanţi la târg, autorităţile găgăuze nu au făcut rabat la nimic. Mâncărurile tipic basarabene au fost adaptate ca gustări pentru bufetul suedez, coniacul şi vinurile moldoveneşti au fost însoţite de cafea din Burundi, Brazilia ori Etiopia, alături de nelipsitul samovar rusesc, iar buna dispoziţie a invitaţilor a fost asigurată de o formaţie cu repertoriu moldovenesc, rusesc şi internaţional. A fost asigurată traducerea simultană a discuţiilor în rusă, română şi engleză, iar la finalul primei zile, pe scenă a fost adus un Porsche, pentru a sugera prin zgomotul produs de motor viitoarea dezvoltare economică a Găgăuziei.

N-au lipsit însă sincopele. Printre invitaţi s-au plimbat nestingheriţi doi câini vagabonzi. Traducerea în româneşte a fost presărată cu regionalisme şi adaptări. Spre exemplu, „lumea să ne preţuiască” a devenit, în interpretarea traducătoarei, „lumea să ne feţuiască”. Întreruperea neaşteptată a apei în Comrat i-a forţat pe organizatori să apeleze la toalete ecologice. Made in Germany.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Întâlnire online între democraţii

Lucian DÎRDALA

Întâlnire online între democraţii

Deocamdată, administraţia Biden nu doreşte decât să reafirme leadership-ul american în spaţiul pe care mass media încă îl numeşte „lumea liberă”. Este greu de crezut că, în acest moment, Statele Unite au capacitatea ori dispoziţia să exercite presiuni semnificative asupra participanţilor mai puţin merituoşi, şi cu atât mai puţin asupra statelor neinvitate la summit, cum ar fi Turcia.

Filmuletul zilei

opinii

Identităţi în oglindă (II)

Florin CÎNTIC

Identităţi în oglindă (II)

Nimic mai firesc cu ocazia Zilei Naţionale decât o discuţie despre ce înseamnă „să fii român”. Evreu român.

Istoria (sau isteria) unui boxer

Radu PĂRPĂUȚĂ

Istoria (sau isteria) unui boxer

Era pe vremea lui Ceaşcă un boxer sas pe care-l chema Stumpf, ne spunea Ghiţă Mutu din plutonul nostru Ghiţă intrase la facultatea de textile de la Cisnădie, de unde ştia povestea cu Stumpf, care era de fel de pe acolo. 

Ministere „croite” şi răscroite

Nicolae CREŢU

Ministere „croite” şi răscroite

Mai mult decât oriunde altundeva, cel puţin pe aici, prin Europa, la noice declară „liderii” politichiei trebuie dat „la întors”, pe reversul de biată, mai dosnică, retorică a asigurărilor „liniştitoare” puse în circulaţie publică, mediatică. 

pulspulspuls

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Pentru că tot am deschis ieri pârtia din acest sezon de iarnă cu ce se mai vorbeşte în lumea halatelor albe ca zăpada din târg, povestindu-vă cum s-a bătut palma ca mister Bazil Usturoi să rămână şef acolo unde est, şi pentru că vine vorba aşa de rar despre treburile astea extra-Covid din domeniu, am zis că numai bine să vă mai spunem una scurtă dar vioaie pe azi, că tot e miercuri, zi de post fără nicio dezlegare, nici la peşte, nici la vin sau undelemn. 

Caricatura zilei

Lapoviță

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.