FOTO - O zonă cu potenţial economic se conturează la „câţiva” paşi de Iaşi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

vineri, 03.12.2021

FOTO - O zonă cu potenţial economic se conturează la „câţiva” paşi de Iaşi

GALERIE
Intalnire Afaceri.ro4
  • Intalnire Afaceri.ro4
- +

Afaceri.ro şi Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi au mers recent cu o delegaţie la manifestarea găzduită pe stadionul din Comrat menită să prezinte regiunea Găgăuzia potenţialilor investitori străini.

Din cea mai săracă şi rurală zonă a Republicii Moldova, Găgăuzia visează să devină cea mai industrializată regiune a acesteia. Timp de două zile, la începutul acestei luni, stadionul din Comrat a găzduit o manifestare menită să prezinte regiunea potenţialilor investitori străini. România a fost prezentă la „Invest Gagauzia” printr-o delegaţie formată din membri ai cluburilor Afaceri.ro şi reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

„Economic, noi suntem orientaţi spre Vest, dar folosim mult prea puţin potenţialul reprezentat de apropierea geografică de spaţiul basarabean. Este o zonă prea puţin explorată şi al cărei potenţial ca mediu de afaceri este prea puţin exploatat. Prezenţa noastră la acest târg a urmărit în primul rând informarea şi iniţierea de legături cu potenţiali parteneri de afaceri de acolo. Ei caută mai ales colaborări în domeniul IT şi al serviciilor, iar modelele cele mai apropiate sunt Chişinăul şi Iaşul”, a precizat directorul de program Afaceri.ro, Marius Alexa.

Teritoriu autonom în cadrul Republicii Moldova, Găgăuzia are o economie bazată pe agricultură, care contribuie cu 40% la Produsul Intern Brut al regiunii. Un sezon agricol prost, cum a fost în zonă anul trecut, reprezintă practic o catastrofă. Producţia agricolă a scăzut în 2020 cu 38% faţă de anul anterior, impactul asupra economiei fiind semnificativ. Exporturile Găgăuziei sunt orientate spre Uniunea Europeană şi Turcia. Statele UE, dintre care România este principalul partener comercial, reprezintă destinaţia a 38% din exporturile regiunii, iar către Turcia merg alte 26 de procente din mărfurile exportate. Fostul spaţiu sovietic importă doar cu puţin mai mult decât Turcia. „Ca antreprenor, trebuie să ai orizonturi mai largi, cu privire la resursele din jur. Nu poţi să ignori o zonă cum este cea din sudul Republicii Moldova. Simplul fapt că te aşezi la o masă şi porţi o discuţie faţă în faţă poate duce la rezultate suprinzătoare”, a apreciat Alexa.

Atuurile Găgăuziei, aşa cum au fost prezentate de organizatorii evenimentului de la Comrat sunt reprezentate în principal de infrastructura bună de comunicaţii şi de cele două parcuri industriale deschise la Comrat şi Ceadîr-Lunga, oraşe care împreună au o populaţie comparabilă cu Paşcaniul. Principalul handicap este faptul că zona este aproape necunoscută. „Unde îţi deschizi o afacere? Unde ai merge, dacă ai bani de investit? În Silicon Valley sau în Yemen? Evident, cel mai probabil aţi alege Silicon Valley. Aţi ales după reputaţie. E ceea ce ne lipseşte”, a rezumat Vitalie Aremescu, unul dintre antreprenorii prezenţi la târg.

Parcurile industriale deschise în Găgăuzia se bazează pe subvenţiile acordate de statul moldovean pentru locurile de muncă nou create, ca şi pe nivelul salariilor, sub jumătate din cel din Turcia sau România. Înfiinţarea unei firme se poate face în decurs de o zi, numărul de proceduri administrative fiind redus. Parcul industrial din Comrat a reuşit să atragă o firmă japoneză care produce cablaje auto. Localnicii spun că ea ar fi trebuit să funcţioneze la Brăila, dar a preferat Comratul. De altfel, la târgul din Comrat a fost prezent şi Katayama Yoshihiro, ambasadorul Japoniei în Moldova, alături de cei din Lituania sau Quatar.

Pentru a-i impresiona pe cei peste 200 de participanţi la târg, autorităţile găgăuze nu au făcut rabat la nimic. Mâncărurile tipic basarabene au fost adaptate ca gustări pentru bufetul suedez, coniacul şi vinurile moldoveneşti au fost însoţite de cafea din Burundi, Brazilia ori Etiopia, alături de nelipsitul samovar rusesc, iar buna dispoziţie a invitaţilor a fost asigurată de o formaţie cu repertoriu moldovenesc, rusesc şi internaţional. A fost asigurată traducerea simultană a discuţiilor în rusă, română şi engleză, iar la finalul primei zile, pe scenă a fost adus un Porsche, pentru a sugera prin zgomotul produs de motor viitoarea dezvoltare economică a Găgăuziei.

N-au lipsit însă sincopele. Printre invitaţi s-au plimbat nestingheriţi doi câini vagabonzi. Traducerea în româneşte a fost presărată cu regionalisme şi adaptări. Spre exemplu, „lumea să ne preţuiască” a devenit, în interpretarea traducătoarei, „lumea să ne feţuiască”. Întreruperea neaşteptată a apei în Comrat i-a forţat pe organizatori să apeleze la toalete ecologice. Made in Germany.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce vulturii vor înhăţa bucată cu bucată din starul economiei comuniste de la Iaşi

Dan CONSTANTIN

De ce vulturii vor înhăţa bucată cu bucată din starul economiei comuniste de la Iaşi

Şi totuşi nimeni nu a plătit! A rămas în urmă un munte de datorii, mare parte în dreptul statului, ceea ce ne face să credem că până la urmă această obligaţie va fi pusă în spinarea tuturor cetăţenilor, deci pierderea va fi socializată.

Filmuletul zilei

opinii

Vodă Koba cel cumplit

Alexandru CĂLINESCU

Vodă Koba cel cumplit

Dacă naziştii de frunte au fost judecaţi şi condamnaţi, dacă şi astăzi un fost paznic de lagăr ajunge, la 90 de ani, în faţa tribunalului, nici un lider sovietic şi nici un călău kaghebist n-a fost în situaţia de a răspunde pentru faptele lui. Iată de ce, în lipsa unui proces al comunismului, o carte precum cea a lui Martin Amis este salutară.

Politehnica lui Kogălniceanu

Neculai SEGHEDIN

Politehnica lui Kogălniceanu

Cine a citit jurnalul american al lui Grigore T. Popa (volum editat de dr. Richard Constantinescu), poate întâlni, spre sfârşitul cărţii, coperta numărului 3 din anul 1936 al Însemnărilor ieşene, unde marele profesor anatomist era coleg de redacţie cu Mihail Sadoveanu şi George Topîrceanu. Pe acea copertă se poate vedea şi cuprinsul numărului cu pricina, în care este menţionat şi articolul O Politehnică la Iaşi, în 1850 de Ioan Andriescu-Cale. 

Ultima dorinţă a unui general

dr. Eugen TÂRCOVEANU

Ultima dorinţă a unui general

Unchiul Nelu, pe numele său Ion Gavriloiu, s-a născut la 8 octombrie 1921, în satul Trestieni, comuna Pârscov (unde s-a născut şi Vasile Voiculescu pe care l-a cunoscut), din judeţul Buzău. A fost fiul Anei şi al lui Constantin Gavriloiu, preot înzestrat cu mare har duhovnicesc, cu dragoste de oameni şi de adevăr.

pulspulspuls

Un război intestin este inevitabil la USR Iaşi. Iată argumentele!

Un război intestin este inevitabil la USR Iaşi. Iată argumentele!

Acuma, că a trecut ziua naţională, adică 24 de ore în care, trebuie să recunoaştem, tot românul trebuie să adopte poziţia sfinxului, ei bine, acuma, că a trecut, putem să relaxăm muşchii faciali şi să medităm puţin la problemele importante ale urbei noastre. 

Caricatura zilei

Cântecel de sezon

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.