anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

FOTO - O zonă cu potenţial economic se conturează la „câţiva” paşi de Iaşi

GALERIE
Intalnire Afaceri.ro4
  • Intalnire Afaceri.ro4
- +

Afaceri.ro şi Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi au mers recent cu o delegaţie la manifestarea găzduită pe stadionul din Comrat menită să prezinte regiunea Găgăuzia potenţialilor investitori străini.

Din cea mai săracă şi rurală zonă a Republicii Moldova, Găgăuzia visează să devină cea mai industrializată regiune a acesteia. Timp de două zile, la începutul acestei luni, stadionul din Comrat a găzduit o manifestare menită să prezinte regiunea potenţialilor investitori străini. România a fost prezentă la „Invest Gagauzia” printr-o delegaţie formată din membri ai cluburilor Afaceri.ro şi reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

„Economic, noi suntem orientaţi spre Vest, dar folosim mult prea puţin potenţialul reprezentat de apropierea geografică de spaţiul basarabean. Este o zonă prea puţin explorată şi al cărei potenţial ca mediu de afaceri este prea puţin exploatat. Prezenţa noastră la acest târg a urmărit în primul rând informarea şi iniţierea de legături cu potenţiali parteneri de afaceri de acolo. Ei caută mai ales colaborări în domeniul IT şi al serviciilor, iar modelele cele mai apropiate sunt Chişinăul şi Iaşul”, a precizat directorul de program Afaceri.ro, Marius Alexa.

Teritoriu autonom în cadrul Republicii Moldova, Găgăuzia are o economie bazată pe agricultură, care contribuie cu 40% la Produsul Intern Brut al regiunii. Un sezon agricol prost, cum a fost în zonă anul trecut, reprezintă practic o catastrofă. Producţia agricolă a scăzut în 2020 cu 38% faţă de anul anterior, impactul asupra economiei fiind semnificativ. Exporturile Găgăuziei sunt orientate spre Uniunea Europeană şi Turcia. Statele UE, dintre care România este principalul partener comercial, reprezintă destinaţia a 38% din exporturile regiunii, iar către Turcia merg alte 26 de procente din mărfurile exportate. Fostul spaţiu sovietic importă doar cu puţin mai mult decât Turcia. „Ca antreprenor, trebuie să ai orizonturi mai largi, cu privire la resursele din jur. Nu poţi să ignori o zonă cum este cea din sudul Republicii Moldova. Simplul fapt că te aşezi la o masă şi porţi o discuţie faţă în faţă poate duce la rezultate suprinzătoare”, a apreciat Alexa.

Atuurile Găgăuziei, aşa cum au fost prezentate de organizatorii evenimentului de la Comrat sunt reprezentate în principal de infrastructura bună de comunicaţii şi de cele două parcuri industriale deschise la Comrat şi Ceadîr-Lunga, oraşe care împreună au o populaţie comparabilă cu Paşcaniul. Principalul handicap este faptul că zona este aproape necunoscută. „Unde îţi deschizi o afacere? Unde ai merge, dacă ai bani de investit? În Silicon Valley sau în Yemen? Evident, cel mai probabil aţi alege Silicon Valley. Aţi ales după reputaţie. E ceea ce ne lipseşte”, a rezumat Vitalie Aremescu, unul dintre antreprenorii prezenţi la târg.

Parcurile industriale deschise în Găgăuzia se bazează pe subvenţiile acordate de statul moldovean pentru locurile de muncă nou create, ca şi pe nivelul salariilor, sub jumătate din cel din Turcia sau România. Înfiinţarea unei firme se poate face în decurs de o zi, numărul de proceduri administrative fiind redus. Parcul industrial din Comrat a reuşit să atragă o firmă japoneză care produce cablaje auto. Localnicii spun că ea ar fi trebuit să funcţioneze la Brăila, dar a preferat Comratul. De altfel, la târgul din Comrat a fost prezent şi Katayama Yoshihiro, ambasadorul Japoniei în Moldova, alături de cei din Lituania sau Quatar.

Pentru a-i impresiona pe cei peste 200 de participanţi la târg, autorităţile găgăuze nu au făcut rabat la nimic. Mâncărurile tipic basarabene au fost adaptate ca gustări pentru bufetul suedez, coniacul şi vinurile moldoveneşti au fost însoţite de cafea din Burundi, Brazilia ori Etiopia, alături de nelipsitul samovar rusesc, iar buna dispoziţie a invitaţilor a fost asigurată de o formaţie cu repertoriu moldovenesc, rusesc şi internaţional. A fost asigurată traducerea simultană a discuţiilor în rusă, română şi engleză, iar la finalul primei zile, pe scenă a fost adus un Porsche, pentru a sugera prin zgomotul produs de motor viitoarea dezvoltare economică a Găgăuziei.

N-au lipsit însă sincopele. Printre invitaţi s-au plimbat nestingheriţi doi câini vagabonzi. Traducerea în româneşte a fost presărată cu regionalisme şi adaptări. Spre exemplu, „lumea să ne preţuiască” a devenit, în interpretarea traducătoarei, „lumea să ne feţuiască”. Întreruperea neaşteptată a apei în Comrat i-a forţat pe organizatori să apeleze la toalete ecologice. Made in Germany.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X