
Procesul de constituire a unui astfel de parc este laborios. "Cel mai probabil, ne vom constitui într-o asociaţie pentru a face demersurile de înfiinţare a parcului. Important e că primarii din jurul pădurii sprijină această idee", declară primarul din Dobrovăţ, Cătălin Martinuş.
Organizaţiile Greenpeace şi Codrii Iaşilor au pus bazele unui grup de lucru cu scopul de a finanţa un studiu ştiinţific pentru înfiinţarea Parcului Natural Codrii Iaşilor.
Demersul a fost iniţiat la sfârşitul săptămânii trecute, după ce activişti şi voluntari din toată ţara au organizat o serie de acţiuni pe platoul Repedea şi în Pădurea Bârnova – Dobrovăţ.
Potrivit celor două organizaţii, mai mulţi primari ai comunelor din jurul pădurii au semnat un memorandum prin care îşi asumă public susţinerea pentru înfiinţarea parcului natural.
„Vrem să sprijinim comunitatea iubitorilor de natură din Iaşi pentru a înfiinţa Parcul Natural Codrii Iaşilor şi a proteja măcar 50% din Pădurea Bârnova-Dobrovăţ, întinsă pe circa 15.000 de hectare la sud de oraş. Deşi este sit Natura 2000 şi arie naturală protejată, în realitate doar 1% din pădure este conservată pe bune”, arată Greenpeace.
Săptămâna trecută, organizaţia a montat pe platoul Repedea un pavilion (punct de belvedere), loc de unde începe un traseu prin pădure: traseul marcat are o lungime de 3,5 km şi o durată de parcurs de aproape o oră. În context, amintim că o petiţie iniţiată în mediul online a strâns aproape 30.000 de semnături de susţinere pentru înfiinţarea parcului natural.
Care sunt paşii pentru înfiinţarea parcului
Într-o adresă a Ministerului Mediului, din august 2021, se arată că pentru înfiinţarea parcului natural trebuie întocmită o documentaţie care să cuprindă următoarele acte: studiu de fundamentare ştiinţifică, documentaţia cartografică cu limitele ariei naturale protejate (cu evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor), suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor (cu precizarea formei de proprietate şi a proprietarilor la data înfiinţării ariei), hotărârile consiliilor locale de avizare a suprafeţei administrative ce va urma să fac parte din aria naturală protejată şi avizul Academiei Române.
Un exemplu recent de o iniţiativă similară pentru înfiinţarea unui parc este Delta Văcăreşti (Bucureşti): ideea a pornit în 2012, iar parcul a fost înfiinţat în 2016, prin hotărâre de guvern, după îndeplinirea paşilor necesari.
„Ce este important de precizat, în primă fază, din perspectiva noastră, este că, pentru iniţierea demersului, avem nevoie de un studiu ştiinţific care să documenteze pădurea şi care să descrie criteriile pentru care această pădure trebuie să devină parc natural”, ne-a declarat ieri Ciprian Gal, Campaigner păduri în cadul Greenpeace România.
Ce actori vor fi implicaţi în înfiinţarea parcului
Potrivit acestuia, următorul pas constă în stabilirea detaliilor tehnice pentru înfiinţarea parcului în cadrul unei întâlniri între actori relevanţi implicaţi în proces.
„La această discuţie tehnică vom avea invitaţi nu doar jurişti, ci şi experţi în biodiversitate, în management de arii protejate ş.a.m.d., astfel încât să putem crea un calendar de implementare a iniţiativei, şi, evident, un necesar de resurse”, a mai spus Ciprian Gal.
El a precizat că accelerarea acestui proces ţine şi de implicarea primarilor din zonă, dar a subliniat că iniţiativa va continua să fie promovată inclusiv de organizaţiile neguvernamentale din Iaşi care au aderat la proiect.
La rândul lui, iniţiatorul grupului civic „Codrii Iaşilor”, Mihai Diac, spune că, la nivel local, este important sprijinul acordat de societatea civilă, el precizând că este necesară o alianţă a organizaţiilor pentru susţinerea şi buna desfăşurare a proiectului. Totodată, şi el a subliniat necesitatea realizării studiului ştiinţific astfel încât înfiinţarea parcului să intre în linie dreaptă.
„Suntem mai optimişti în demersul de a înfiinţa parcul: sunt nişte paşi concreţi, cu autorităţi locale implicate. Sperăm ca aceşti paşi să continue şi căutăm să constituim structurile potrivite pentru a putea continua acest demers”, a mai spus Mihai Diac.
Dintre autorităţile publice, în procesul de înfiinţare a parcului ar urma să se implice Dobrovăţ, Bârnova, Schitu Duca, Ciurea, Tomeşti, Grajduri şi, nu în ultimul rând, Iaşul.
„Este un proces de durată, acum a fost o primă întâlnire prin care s-a dorit promovarea ideii. Cel mai probabil, ne vom constitui într-o asociaţie pentru a face demersurile de înfiinţare a parcului. Important e că primarii din jurul pădurii sprijină această idee. După înfiinţarea asociaţiei vom vedea care este şi nivelul de cheltuieli”, a declarat ieri Cătălin Martinuş, primarul din Dobrovăţ.
Întâlnirea tehnică privind înfiinţarea parcului ar putea avea loc până la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor. Înfiinţarea parcului nu ar permite doar ieşenilor să beneficieze de pădure, ci zona ar putea deveni, astfel, şi o atracţie turistică importantă a Iaşului.
Credit foto: Raluca Rusu și Marius Pascaru/Greenpeace
Publicitate și alte recomandări video