Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

(FOTO) Românca rănită în atentatul ISIS de la Stockholm e din Iaşi. Are o poveste uluitoare

GALERIE
Papusa Ciuraru0Papusa Ciuraru3Papusa Ciuraru4Papusa Ciuraru5Papusa Ciuraru6Papusa Ciuraru7papusa-ciuraru00
  • Papusa Ciuraru0
  • Papusa Ciuraru3
  • Papusa Ciuraru4
  • Papusa Ciuraru5
  • Papusa Ciuraru6
  • Papusa Ciuraru7
  • papusa-ciuraru00
- +

Păpuşa Ciuraru (foto), de 83 de ani, a supravieţuit atentatului de vineri, când un terorist ISIS de origine uzbekă a intrat cu camionul în mulţime, pe cel mai aglomerat bulevard din capitala Suediei. Acolo era de ani buni şi locul de cerşit al Păpuşei. "Ziarul de Iaşi" a găsit într-un cotidian suedez interviul acordat acum 2 ani de cerşetoarea româncă, interviu în care reporterii au numit-o pe Păpuşa „o mare supravieţuitoare a secolului XX”. Ieşeanca era personaj principal într-un amplu articol pe tema aşa-numitului "Holocaust al Ţiganilor" ordonat de mareşalul Ion Antonescu în 1942. Păpuşa Ciuraru a fost căsătorită la Iaşi cu un ţigan căldărar, cu care a făcut 12 copii şi cu care a colindat toată Moldova în căruţa cu coviltir, vânzând ceaune. 

Păpuşa Ciuraru, mult-mediatizata româncă rănită în atentatul terorist care a avut loc vineri în Stockholm, capitala Suediei, este din judeţul Iaşi. Ţiganca în vârstă de 83 de ani cerşea pe artera co­mer­cială Drottninggatan din Stockholm, una dintre cele mai aglomerate artere din capitala statului scandinav, şi a ajuns la spital după ce un bărbat a intrat cu ca­mionul pe care îl conducea în mulţime, oprindu-se în vitrina Ahlens Mall. Trei oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi opt au fost răniţi. Printre ei, Păpuşa Ciuraru, o româncă născută în Buhuşi, judeţul Bacău, dar măritată în judeţul Iaşi, unde a trăit până în urmă cu câţiva ani, după care a migrat spre Occident. În urmă cu doi ani, cerşetoarea, o deportată la Bug în cadrul ordinului mareşalului Ion Antonescu, le-a acordat un interviu amplu jurnaliştilor de la „Aftonbladet“, în urma căruia cei de aici au numit-o „o mare supravieţuitoare a secolului XX“.

Ţigani căldărari

„Păpuşa a supravieţuit Holocaustu­lui Romilor - acum cerşeşte în Stock­holm“, titra publicaţia suedeză pe 29 noiembrie 2015. Jurnaliştii au întâlnit-o pe româncă în centrul oraşului, cerşind înfrigurată câteva monede pe un friguros noiembrie scandinav şi dormind într-un gang noaptea. Cerşetoarea le-a povestit cum a trăiat deportarea în Transnistria, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit cărţii de identitate, românca s-ar fi născut în 1945. În realitate, data ar fi falsă, stabilită de autorităţi după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. De fapt, Păpuşa s-ar fi născut în 1934, într-o familie de ţigani căldărari din Buhuşi, care călătoreau cu căruţele dintr-un sat în altul, cu ceaune de vânzare. În iarna lui 1942, liniştea caravanei în care se afla Păpuşa a fost perturbată de focuri de armă. Acţiunea era o consecinţă a dispoziţiilor date de mareşalul Ion Antonescu privind de­portarea ţiganilor nomazi şi a unora dintre ţiganii nenomazi în Transnistria. Prin Ordinul strict secret nr. 70/ 24.05.1942, în jur de 25.000 de ţigani au fost deportaţi din România. „Ne-au azvârlit şi ne-a dus pe jos prin zăpadă, în frig. Am plecat aşa, Dumnezeu ştie cum... După ce ne-au luat, ne-au lăsat acolo, pe câmp. Era zăpadă, erau geruri... Am adunat strujeni şi stăteam pe ei. Eram necăjiţi, vai de capul nostru! Mâncam cartofi, porumb, ce găseam. Am stat acolo doi ani de zile. Am stat chinuiţi, în zăpadă, în glod, nici nu aveam unde să dormim. Dormeam aşa unde găseam, ca şi aici. Au rămas acolo (n.r. - în Transnistria) mulţi. Mi-au murit fraţi, surori, care au rămas pe câmp. Nu aveau unde să-i îngroape, îi lăsau pe tarlale. Unde am dormit, acolo au murit, acolo au rămas“, povestea bătrâna acum doi ani pentru ziariştii suedezi. Păpuşa îşi aminteşte că, după doi ani petrecuţi în Transnistria, familia ei şi ceilalţi ţigani deportaţi au făcut cale întoarsă spre România, de frica Armatei Roşii care pusese stăpânire pe teritoriu. „Am mers cam un an. Nimeni nu ştia drumul de întoarcere şi nici cum vom trece peste râuri. Ne-am pierdut de câteva ori, şi a trebuit să ne întoarcem înapoi. Eram desculţi, şi mulţi au murit pe drumul de întoarcere, care acum este ştiut cu numele de Drumul Ţiganilor“, mai arăta românca.

Cum a ajuns la cerşit

Păpuşa le-a povestit jurnaliştilor suedezi că, după întoarcerea în ţară, s-a măritat cu un ţigan din Iaşi, cu care a trăit mult şi bine şi cu care a făcut 12 copii, dintre care în 2015 mai trăiau nouă. Tânăra familie de căldărari a continuat apoi să străbată satele din Moldova cu căruţa, încercând să vândă ceaune. După mulţi ani, femeia rămasă singură a ajuns în Occident pentru a cerşi în marile oraşe. În 2014, Păpuşa şi doi copii ai săi au plecat în Suedia, tot la cerşit. „Am venit de foame, nu avem ce să mâncăm. România este săracă, nu ne dă nimeni nimic. De necaz am venit aici, să câştigăm ceva. Dormim pe afară, pe unde am găsit. Dumnezeu mai ştie ce o fi cu noi...“, spunea cerşetoarea. La început, femeia a locuit împreună cu alţi oameni ai străzii într-o parcare, în nordul capitalei, Stockholm. În aprilie 2015, un tânăr naţionalist suedez i-a atacat. Păpuşa spune că atunci s-a speriat tare, a vrut să vină acasă. dar nu a mai venit. Iar luna aceasta, în aprilie 2017, un terorist islamist care voia să lovească Suedia, să atace valorile Occidentului, a lovit-o cu un camion. Păpuşa iar s-a speriat, a fost rănită, a stat în spital, dar spune că nu se lasă de cerşit. „Oamenii ţipau în jurul meu, credeam că izbucneşte războiul. Am încercat să mă ridic şi să fug, dar o bucată mare de beton mi-a căzut pe picior. A fost un prost care conducea camionul pe Drottninggatan. A intrat în leii ăia urâţi. Nu m-a nimerit. Uite că trăiesc, şi am peste 80 de ani. Viaţa merge înainte. Nu e altă cale“, a declarat Păpuşa Ciuraru ieri, 9 aprilie, pentru publicaţia suedeză Expressen.

Reporterii „Ziarului de Iaşi“ nu au reuşit ieri să găsească membri ai familiei Păpuşei Ciuraru în judeţ, pentru a afla mai multe detalii despre femeia plecată în Suedia.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri