Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

(FOTO) Sorin Moisa: O autostradă ar deschide zona Moldovei spre Occident

GALERIE
Camera de Comert dezbatereCamera de Comert dezbatere1Camera de Comert dezbatere2Camera de Comert dezbatere4Camera de Comert dezbatere4Camera de Comert dezbatere6Camera de Comert dezbatere7
  • Camera de Comert dezbatere
  • Camera de Comert dezbatere1
  • Camera de Comert dezbatere2
  • Camera de Comert dezbatere4
  • Camera de Comert dezbatere4
  • Camera de Comert dezbatere6
  • Camera de Comert dezbatere7
- +

La Camera de Comerţ a fost organizată ieri o incitanta dezbatere despre importanţa unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal. La eveniment a participat şi influentul europarlamentar Sorin Moisă, de loc din zona Moldovei. 

Considerat ca fiind unul dintre europarlamentarii români cu cea mai mare vizibilitate şi influenţă la Bruxelles, Sorin Mois., nascut la Piatra Neamt, ă a vorbit ieri la Iaşi despre politicile de dezvoltare regională în Uniunea Europeană şi posibilele aplicaţii ale principiilor acestora în regiunea Moldovei. Dezbaterea a fost organizată de grupul civic “Moldova vrea autostradă”,  Ziarul de IaşI” şi Camera de Comerţ a judeţului Iaşi, şi a avut loc la Camera de Comerţ, începând cu ora 15. Un alt invitat important la dezbatere a fost Aura Răducu, fostul ministru al fondurilor europene în guvernul Cioloş. Menţionăm că edilii locali nu s-au prezentat la acest eveniment, care-i priveşte în mod direct. Dezbaterea a început cu un studiu de caz prezentat de Adrian Covăsnianu, care a surprins diferenţa dintre dezideratul politic şi realitatea teritorială, în ceea ce priveşte construirea autostrăzii Tg. Mureş - Iaşi.

Conform datelor prezentate de acesta, autostrada se află în comă de 10 ani de zile, primele studii de fezabilitate realizându-se în anul 2007, când s-au cheltuit pentru studiu 0,8 milioane de euro. După 10 ani ,acest studiu se reface, la fel şi proiectele tehnice, după ce în anul 2012 proiectul a  fost introdus în TEN. Refacerea studiului şi a proiectelor tehnice pe cele trei tronsoane au costat peste 26 milioane euro. “Parlamentul nu a reuşit să depăşească stadiul embrionar al proiectului, în 10 ani nu s-a întâmplat nimic. Avem un trafic mediu spre intens pe drumurile nationale vizate de autostradă, însă nu existenţa traficului impune construcţia unei autostrăzi ci necesitatea de a lega punctual A de punctual B. De asemenea, societatea civilă, operatorii economici şi instituţiile nu fac un efort comun în această direcție”, concluzionează Adrian Covăsnianu. Acesta a mai dat şi două exemple unde lucrurile au mers fără prea multă birocraţie: cei 8,7 kilometri de autostradă Gilău-Nădăşelu şi cei 56 de kilometric Câmpia Turzii – Tg. Mureş. În primul caz, în 2012 s-a făcut licitaţia iar în prezent proiectul este făcut în procent de 86%.

La fel şi cu cel de-al doilea, unde lucrările au început după doar patru ani, iar în prezent se lucrează. “Am experinţa modelării economice pe comerţ internaţional, Am învăţat foarte mult despre slăbiciunile ei şi am aflat că această modelare este o fotografie a trecutului. Centrul de gravitaţie al economiei se mută spre vest, suntem o economie foarte deschisă care trăieşte din comerţ. Moldova este tot mai izolată, şi din cauza Carpaţilor Orientali, şi din cauză că Republica Moldova şi Ucraina nu sunt nişte poveşti de succes. La câţiva kilometri de noi începe alt univers, o altă lume, mai sumbră. Evident că şansele de dezvoltare sunt mai mici pentru Moldova, o autostradă ar scoate-o la Occident”, explică Sorin Moisă. Acesta mai menţionează faptul că este convins de faptul că, geopolitic, o astfel de autostradă ar avea un rol strategic, dar crează şi acel efect psihologic la locuitori, şi anume, că nu sunt rupţi de lume.  “Dacă ar fi să avem vreodată  această autostradă, trebuie să ne asigurăm că studiul de fezabilitate este foarte bine făcut, trebuie făcute foraje dese pentru a se vedea rezistenţa solului, studiate variantele ocolitoare, drumuri de acces, ca să nu se întâmple ca la Orăştie- Sibiu, unde s-a surpat autostrada. Iar studiul să nu se amâne până la calendele greceşti”, mai adaugă Moisă. Invitaţii au mai vorbit şi despre soluţii de finanţare a acestui proiect dar şi de  faptul că în perioada 2020-2025, lucrările la autostradă ar trebui să înceapă. Sorin Moisă este considerat de site-ul Politico.eu pe locul 31 ca influenţă în rândul tuturor parlamentarilor europeni. El este cunoscut şi pentru negocierea eliminării vizelor pentru români de către Canada, care s-au purtat în cadrul negocierilor mai ample ale CETA. 

 
Dezbatere la BCU despre "mecanismele" deciziilor de la Bruxelles
 
Ieri dimineaţă, europarlamentarul Sorin Moisă a participat la o dezbatere la Biblioteca Centrală Universitară, în sala Haşdeu, pe tema „Europei cu mai multe viteze”. Europarlamentarul a făcut o expunere a principalelor divergenţe şi provocări cu care se confruntă în ultimii ani legislativul de la Bruxelles, mai ales în contextul valului de populism care a cuprins anumite state europene. În opinia lui Moisă, există mai multe tipuri de ameninţări la adresa proiectului european, de la un anumit tip de „egoism” al statelor vestice, până la o indisciplină „tradiţională” a ţărilor din est. Deşi „Europa cu mai multe viteze” este doar unul dintre cele cinci scenarii propuse recent de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, europarlamentarul român crede că acest proiect are cele mai multe şanse să devină realitate. În context, România poate beneficia de pe urma acestui scenariu, în măsura în care va şti să-şi negocieze bine atuurile. De altfel, Sorin Moisă s-a plâns că în anumite dosare importante ţara noastră plăteşte tribut la nivel european unui corp administrativ „mediocru”.  La dezbaterea de ieri dimineaţă au participat mai mulţi jurnalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile din Iaşi, precum şi deputatul PSD Camelia Gavrilă, singurul reprezentant al mediului politic local. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri