Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ploile recente au măturat toată poluarea direct în lacuri şi râuri

(FOTO) Spuma ucigaşă: Sute de peşti morţi şi valuri de spumă albă pe un râu din Iaşi

GALERIE
spuma Jijia1
  • spuma Jijia1
- +

Poluarea care acoperă oraşul nu mai rămâne doar o chestiune de statistici oficiale. După ploile torenţiale de la finele săptămânii trecute, spuma albă de pe străzile Iaşului s-a revărsat mai departe în râurile şi lacurile înconjurătoare oraşului, iar specialiştii spun că efectele s-au fost văzute imediat. Există imagini cu spumă atât de multă încât poate fi confundată cu grămezi de zăpadă şi gheaţă pe râul Jijia, iar la lacurile Ciric 2, Vlădiceni şi în diverse zone pe Bahlui au fost văzuţi sute de peşti morţi.

De unde a ajuns această imensă spumă albă ucigaşă pe râurile din jurul Iaşului? Conf.dr. Sivliu Gurlui, de la facultatea de Fizică a Universităţii „Cuza“, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi“, într-un articol publicat la începutul lunii, că spuma albă care apare pe străzi după ploaie este, de fapt, o substanţă care conţine surfactanţi, folosită în combustibil pentru curăţarea motoarelor. Substanţa se regăseşte şi în detergenţii pentru uz casnic sau industrial, este eliminată de motoare în timpul combustiei, o parte din ea se depune pe sol, o altă parte stă în atmosferă, combinată cu restul particulelor rezultate în urma combustiei, iar în contact cu apa apare această spumă sesizată pe străzile oraşului.

Ce se întâmplă acum?

Conf.dr. Silviu Gurlui susţine acum şi că peştii, câteva sute de kilograme doar la Vlădiceni, au murit în contact cu o cantitate foarte mare din această „otravă albă“ pe care o reprezintă spuma. „S-a spălat oraşul şi a fost dus mai departe în circuitul naturii. Este un rezultat al poluării, clar; ploile abundente au curăţat efectiv atmosfera şi totul s-a scurs în canalizare şi în ape. Din acest motiv au murit şi peştii - apa s-a deversat acolo, din canalizări. La Vlădiceni cel puţin a fost un genocid - era apă de trei metri cu mizerie care se deversa spre lacuri, pe vegetaţie, la doi metri de curţile oamenilor. Aceşti agenţi surfactanţi găsiţi şi în detergenţi duc practic la paralizarea peştilor, la scăderea oxigenului din apă, iar moartea lor e inevitabilă“, a explicat universitarul.

Contactaţi telefonic, reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad s-au deplasat luni la locurile unde au fost găsiţi peştii morţi, au prelevat probe de apă, au efectuat analize fizico-chimice şi au constatat însă că, din punctul lor de vedere, moartea peştilor a survenit natural.

„Rezultatele analizelor fizico-chimice de pe râurile Bahlui şi Jijia nu prezintă modificări ale indicatorilor de calitate specifici care să indice o poluare accidentală. De aceea apreciem că mortalitatea piscicolă are cauze naturale. Astfel, precipitaţiile de tip torenţial produse în ultima perioadă, urmate de creşterea rapidă a debitelor de pe cursurile de apă, cu antrenarea de sediment, a dus la creşterea turbidităţii şi a materiilor în suspensie, ceea ce a determinat producerea mortalităţii unor specii de peşti“, au precizat cei de la ABA Prut, specificând şi că nisipul şi mâlul dislocat de agitarea apei a ajuns în branhii, fapt ce a dus la blocarea acestora.

Analize ABA Prut-Bârlad, contestate: „Măsurătorile trebuie făcute pe loc“

Deşi ei au cules 5 kilograme de peşte mort de pe râurile Bahlui şi Jijia şi 6 de la acumularea Ciric II, profesorul Gurlui spune că s-a deplasat în weekend la locurile unde a fost informat şi el de diferite persoane că au fost peşti morţi şi oamenii i-au descris cum sătenii veneau şi luau canităţi foarte mari de peşti care pluteau morţi deja pe ape. La Vlădiceni, spre exemplu, acesta a fotografiat peşti şi de câteva kilograme exemplarul aflaţi în stare de putrefacţie după ce au murit prin sufocare. Totodată, cercetătorul contestă şi rezultatele analizelor ABA Prut prin faptul că au fost luate la câteva zile după prima furtună, cea mai devastatoare, şi substanţele toxice din ape s-au diluat. „Să facă publice rezultatele. Măsurătorile trebuie făcute pe loc, atunci când au fost probleme. Acum nu au absolut nicio relevanţă: uitaţi-vă la străzi, arată curate, toată spuma şi mizeria s-a scurs deja după patru zile de ploi. Joi sau vineri trebuiau luate probe“, a completat conf.dr. Silviu Gurlui. Acesta a luat propriile mostre imediat după ploi şi a precizat că va prezenta rezultatele analizelor atunci când vor fi finalizate. 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri