Fructele şi băuturile care te feresc de Alzheimer
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Fructele şi băuturile care te feresc de Alzheimer

GALERIE
fructe
  • fructe
- +

Adulţii mai în vârstă care au consumat cantităţi mici de alimente bogate în flavonoide, cum ar fi fructe de pădure, mere şi ceai, au fost de două până la patru ori mai predispuşi să dezvolte boala Alzheimer şi demenţe asociate de-a lungul a 20 de ani, comparativ cu persoanele al căror aport a fost mai mare, arată un studiu recent condus de oamenii de ştiinţă de la Centrul de cercetare a nutriţiei umane pentru îmbătrânire Jean Mayer USDA (USDA HNRCA) de la Universitatea Tufts. 

Studiul epidemiologic, prezentat de DC Medical, şi efectuat pe 2.800 de persoane cu vârsta peste 50 de ani a examinat relaţia pe termen lung dintre consumul de alimente care conţin flavonoide şi riscul de boală Alzheimer (AD) şi boala Alzheimer şi demenţe asociate (ADRD). În timp ce multe studii au analizat asocierile dintre nutriţie şi demenţe pe perioade scurte de timp, studiul publicat în Jurnalul American de Nutriţie Clinică a analizat expunerea de peste 20 de ani. Flavonoidele sunt substanţe care se găsesc natural în plante, inclusiv fructe şi legume, cum ar fi pere, mere, fructe de pădure, ceapă şi băuturi pe bază de plante, cum ar fi ceaiul şi vinul. Flavonoidele sunt asociate cu diferite beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea inflamaţiei. Ciocolata neagră este o altă sursă de flavonoide.

Cercetătorii stabilit că aportul scăzut de trei tipuri de flavonoide a fost legat de un risc mai mare de demenţă în comparaţie cu cel mai mare aport. Mai exact: Aportul scăzut de flavonoide (mere, pere şi ceai) a fost asociat cu un risc dublu de a dezvolta ADRD. Aportul redus de antociani (afine, căpşuni şi vin roşu) a fost asociat cu un risc de patru ori mai mare de a dezvolta ADRD. Aportul redus de polimeri flavonoizi (mere, pere şi ceai) a fost asociat cu un risc dublu de a dezvolta ADRD. Rezultatele au fost similare pentru AD.

Cât ar trebui să consumi:

Aportul scăzut (15% sau mai mic) a fost egal cu niciun fel de fructe de pădure boabă (antocianine) pe lună, un măr şi jumătate pe lună (flavonoli) şi fără ceai (polimeri flavonoizi). Aportul mare (60% sau mai mare) a fost egal cu aproximativ 7,5 ceşti de afine sau căpşuni (antocianine) pe lună, 8 mere şi pere pe lună (flavonoli) şi 19 căni de ceai pe lună (polimeri flavonoizi). „Ceaiul, în special ceaiul verde şi fructele de pădure sunt surse bune de flavonoide“, a spus autorul principal Esra Shishtar, care la momentul studiului era doctorand la Şcoala de ştiin ţă şi politici nutriţionale Gerald J. şi Dorothy R. Friedman de la Universita - tea Tufts în cadrul Programului de epidemiologie nutriţională la USDA HNRCA.

„Când ne uităm la rezultatele studiului, vedem că persoanele care ar putea beneficia cel mai mult de consumul mai multor flavonoide sunt exact cele la care au cele mai scăzute niveluri şi nu este nevoie de mult pentru a îmbunătăţi această stare. O ceaşcă de ceai pe zi sau unele fructe de pădure de două sau trei ori pe săptămână ar fi suficient“, a spus ea. Paul Jacques, autor principal şi epidemiolog nutriţional la USDA HNRCA a remarcat că la 50 de ani, vârsta aproximativă la care datele participanţilor au fost analizate pentru prima dată, nu este prea târziu pentru a face schimbări dietetice pozitive.

„Riscul de demenţă începe să crească cu adevărat peste vârsta de 70 de ani, iar mesajul de luat acasă este că, atunci când te apropii de vârsta de 50 de ani sau chiar şi dincolo de ea, ar trebui să începi să te gândeşti la o dietă mai sănătoasă, dacă nu ai făcut-o deja“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.