Cerasus Grup, unul dintre cei mai mari producători și comercianți de cireșe din România este din Iași. Lucrează peste 100 de hectare cu plantații pomicole, livezi care se întind în zona Cotnari.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 15

Organizația reunește 20 de producători de fructe sub brandul „Panere“ și funcționează, totodată, asemenea unei case de comerț pentru zeci de pomicultori din regiunea Moldovei, de la Suceava, până la Galați. Din fabrica de la Cotnari cireșele ajung în toate marile lanțuri de magazine din România, dar și în majoritatea țărilor europene.

Cireșele ajung pe rafturile supermarketurilor din România, dar și din Franța, Olanda și Italia

Cerasus Grup, unul dintre cei mai mari producători și comercianți de cireșe din România a încheiat sezonul, cu vânzări de 2,5 milioane de euro. Compania este din Iași, din satul Cotnari și este condusă de Bogdan Băianu, fondatorul brandului de fructe „Panere“. Un ambalaj în spatele căruia ajung, anual, între 1.100 și 1.200 de tone de cireșe, din peste 12 soiuri diferite.  Vorbim de fructe, cu o prezență la raft în toate marile lanțuri de magazine din țară, dar și în afara granițelor, unde cei mai mari cumpărători sunt Olanda, Franța și Italia.

Înființată în 2006, Cerasus Grup este acum o organizație din care fac parte 20 de producători de fructe din județul Iași. Sunt oameni care lucrează, în total, 100 de hectare cu livezi de cireși, care îmbracă dealurile Moldovei. Cea mai mare suprafață îi aparține familiei Băianu. Ei dețin în total, circa 70 de hectare, iar restul este completat de livezile fermierilor din asociație.

Fructele sunt fotografiate din 18 unghiuri diferite

Odată recoltate, cireșele ajung în fabrică unde tehnologia preia partea de sortare și ambalare. Aici, mai totul este automatizat. De la utilaje precum hydrocoolere, responsabile cu spălarea sub dușuri reci, până la stații de sortare optică, echipamente ultramoderne care fac posibilă fotografierea fiecărui fruct în parte, din 18 unghiuri diferite, pentru a detecta și cele mici defecte. Chiar și la interior. Pe sezon, asta înseamnă aproximativ 500 de milioane de fotografii. Practic, aici se decide drumul fiecărui fruct.

„Procesul acesta după recoltare e foarte important. E cumva inima activității noastre. După această etapă urmează ambalarea, iar în ultimii ani s-au dezvoltat niște soluții de ambalare speciale, care ne permit să ținem cireșele până la o lună. Asta, pe lângă cele două săptămâni pe care le putem ține de la recoltare până la sortare (…) De aceea, noi putem livra fructe și în septembrie“, ne-a mărturisit Bogdan Băianu, ma­nagerul Cerasus Grup.

80% din cifra de afaceri a Cerasus Grup este asigurată de cireșe

Compania comercializează două mari categorii de fructe: una în stare proaspătă, iar cealaltă pentru industrializare. Cireșele de calibru mai mic ajung în prăjituri, bomboane, fie direct pe torturi sau în cocktailuri. „Cele pentru industrializare, de calibru mai mic, din anumite soiuri, care pleacă la procesare nu ajung în fabrici de compoturi sau gemuri. Noi vindem cireșe pentru fabrici care produc prăjituri sau bomboane cu ciocolată, cireșele de pe tort sau cele din cocktailuri. Aceștia sunt clienții noștri“, ne-a asigurat antreprenorul.

Grupul Cerasus numără în prezent trei puncte de lucru. Deține două ferme și un depozit, toate în județul Iași. În perioada de vârf, în timpul recoltării aici lucrează și 250 de oameni, majoritatea la cules. Și dacă în alți ani, fermierii erau, acum, în plină campanie, clima a grăbit recoltarea, iar sezonul a început mai devreme în 2024.

„A fost un an mult mai rapid, din punctul acesta de vedere. Am avut un avans de 15-16 zile față de un an normal, pentru că a fost mult mai cald“ , ne-a explicat Bogdan Băianu.

Anul acesta, în livezile din Cotnari recoltarea s-a încheiat pe 6 iulie și a durat aproape două luni. În depozit însă, activitatea continuă ca unitate de sortare și ambalare pentru alți zeci de producători din zona Moldovei, de la Suceava, Focșani, până la Galați, asemenea unei case de comerț. O afacere, în care câștigurile sunt și de o parte și de alta.

Pe lângă cireșe, în fabrica de la Cotnari mai intră și prune, mere și pere, fructe menite să asigure un flux de lucru constant, după cum ne spune managerul. Ca aport însă la cifra de afaceri, comercializarea altor fructe înseamnă sub 20% din venituri, restul fiind asi­gurate de cireșe. Din acest motiv, pomicultorul a decis înlocuirea livezilor de pruni și peri, tot cu cireși, ne spune el : „Urmează ca la sfârșitul acestui an să mai renunțăm la două din speciile pe care le lucrăm. La prune și la pere. Și vom planta cireși în loc. Pentru că strategia noastră, pe termen lung, este să ne ultraspecializăm pe cireșe. Să devenim mai buni! Iar pentru asta, în fiecare an, mergem în vizite de lucru. În ultimele 12 luni am fost în Spania, în Chile, și cât de curând ajungem în Germania, Belgia, să vedem livezi mai performante, noi tehnologii, noi soiuri.“

Investiții de 1,2 milioane de euro, în reconversie!

În prezent, pe dealurile Moldovei, se cultivă atât soiuri vechi, autohtone, cât și străine, noi, dintre cele mai moderne, unele cu perioada de viață mai lungă, altele cu gusturi tot mai alese, cum este și dulcele-amărui al Boambei de Cotnari. Acestui soi, produs și dezvoltat aici, i se mai alătură și Van, Stella, Kordia și Regina. Cele din urmă rezistă două săptămâni de la recoltare până când ajung în stația de sortare și sunt mai profitabile.

„A devenit foarte importantă chestiunea asta, legată de rezistența fructului de după recoltare. Și aceste soiuri moderne excelează la capitolul ăsta. Sunt foarte mari, au suficient de mult zahăr și re­zistă mult mai mult decât soiurile vechi“, ne-a mai explicat mana­gerul Cerasus Grup. De altfel, așa se explică și prețul fructelor la raft, ceva mai ridicat față de alte soiuri de cireșe.

O valoare la care contribuie, desigur, și tehnologia de plantare, nu doar specia de fructe.

„De exemplu, plantațiile pe care le facem noi acum sunt cu pomi care se plantează la 45 de grade. Adică, nu se mai pune pomul drept, în pământ. Se pune la un unghi de 45 de grade, înclinat. E o nouă tehnologie care permite ca pomul să aibă mult mai multă lumină decât un pom normal, care crește drept. Și asta asigură fructelor o calitate mai bună, o uniformitate la coacere, un proces de cules mai ușor“, a mai adăugat fermierul din Cotnari.

În următorii doi sau trei ani, omul de afaceri ia în calcul noi investiții în automatizarea procesului de sortare și ambalare, cu suplimentarea echipamentelor, pentru a crește astfel capacitatea de prelucrare și depozitare. Pe lângă aceste investiții, reprezentanții Cerasus Grup anunță, pentru anul viitor, un plan de reconversie pomicolă, în valoare de 1,2 milioane de euro.

Compania este deținută de 20 de acționari, majoritari fiind Multiprior, care deține 47% din acțiuni și Fructis Trading, căreia îi revin 43%. Ambele societăți sunt deținute de familia Băianu.

Cerasus Grup a raportat, anul trecut, o cifră de afaceri de peste 3,4 milioane de euro, o valoare dublă față de cea înregistrată în 2022. În acest an, managerul companiei estimează o scădere a cifrei de afaceri, din cauza volumului mai mic de cireșe față de sezonul anterior, când vânzările s-au cifrat la 2,7 milioane de euro. Totuși, mai sunt de recoltat prunele, perele și merele, producții care arată bine până acum.

Sistemul antigrindină din Cotnari a ferit zona pomicolă de gheață

Cum în zona Cotnari funcționează, în prezent, 12 puncte de lansare rachete antigrindină, fiind cea mai dotată suprafață din Moldova, din acest punct de vedere, l-am întrebat pe Bogdan Băianu cât de mult l-a ajutat acest sistem sau cum vede el lucrurile. Acesta a apreciat că este unul dintre puținele programe naționale care și-a atins obiectivele și datorită căruia, spune el, în zona pomicolă de la Cotnari nu a mai căzut grindină de 12 ani.

„Știu că este o discuție amplă în domeniul acesta, mulți îl condamnă, dar eu vă pot spune ca fermier, producător și comerciant, unul care cumpără cireșe din toată zona Moldovei. Am văzut că acolo unde există aceste sisteme, dar care nu au funcționat anul acesta, grindina a distrus cu totul producția, chiar și a unui partener de-al nostru“, a povestit managerul Cerasus.

Cu alte cuvinte, antreprenorul se declară unul dintre susținătorii acestui program și recunoaște că le este de mare ajutor producătorilor din zonă: „Noi suntem foarte mulțumiți, pentru că altfel ar fi trebuit să facem o investiție de cel puțin 20.000-30.000 de euro pe hectar, în plus, pentru plasa antigrindină. Dar pentru că există acest sistem nu trebuie să facem așa ceva. Ceea ce e foarte bine!“

Conform datelor puse la dispoziție de către Direcția Agricolă Iași, în acest județ, din suprafața productivă de primăvară fac parte, în total, 1.219 ha, respectiv suprafața de livezi de cireș pe rod + declin. Cea mai mare suprafață se găsește la producătorii individuali, care dețin în total 1.003 ha, iar diferența se regăsește în forme asociative.

Publicitate și alte recomandări video