Fuga unui dezertor în Centru, tifos în Galata, incendiu mistuitor în Păcurari. Ce scria presa locală din Iași acum exact 100 de ani?

Știrile de față au fost descoperite pe platforma Ziarele Arcanum, o arhivă digitală care păstrează, pagină cu pagină, presa românească a secolului trecut. Ziarul Opinia din 14 martie 1926 relata o întâmplare care trebuie să fi fost citită cu sufletul la gură de ieșenii de acum un secol: în noaptea precedentă, un dezertor evadase de sub escortă și fugea prin centrul Iașului, urmărit de împușcături și stigăte. Însă povestea evadării descrie o scenetă desprinsă parcă dintr-o comedie. Redăm articolul integral, respectând scrierea vremii.

„Îndrăzneaţa evadare a unui dezertor

Alarma de astă noapte, din curtea tipografiei „ViaţaRomânească“

Aseară pe la orele 11, populaţia din străzile Alexandri şi Cuza Vodă a fost alarmată de detunături de puşcă şi de ţipete de alarmă care veneau din curtea tipografiei „Viaţa Romîneasca“.  Alergând într’acolo, au putut zări un tănăr bine îmbrăcat şi cu şapca pe cap, alergând urmărit fiind de doi soldaţi care trăgeau după el focuri de armă.

La un moment dat, fugarul a escaladat zidul ce desparte „Viaţa Romînească“ de curtea Primăriei şi a sărit dincolo. Soldaţii s’au luat după fugar, l’au căutat prin toate ascunzătorile curţei, dar nu l’au mai găsit cu toată străduinţa lor. Din ancheta deschisă imediat, s-a stabilit următoarele:

În Bucureşti, la o razie poliţienească au fost prinşi doi dezertori ieşeni : I. Rusu şi O. Teodorescu. După terminarea cercetărilor, ei au fost încredinţaţi la doi jandarmi, care trebuiau să-i aducă la Prefectura Poliţiei din Iaşi. Ajungând seara târziu în gară, soldaţii care nu ştiau unde e poliţia, au întrebat pe trecători să le arate drumul. In cele din urmă, au acceptat propunerea unuia din dezertori – Ioan Rusu, ca acesta să-i conducă spre Poliţie.

Dar în loc de poliţie, dezertorul i-a condus la palatul „Vieţei Româneşti“, unde tatăl său e portar.

Portarul a condus pe cei patru oameni în bucătăria din subsol unde i-a pus la masă.

In timpul mesei, Ioan Rusu, profitând că jandarmul i-a scos lanţurile, pentru a putea mânca, s’a suit pe un scaun şi de acolo stricând un geam cu pumnul s’a strecurat afară. A alergat mai întăi la poartă dar cum aceasta era închisă, s’a întors alergând spre curtea din fund. In acest răstimp, unul din soldaţi, a reuşit şi el să se strecoare pe fereastră şi urmărind pe fugar a tras câteva focuride armă. Abea în urmă, cei doi soldaţi, au aflat că nu se află în palatul Poliţiei ci în casa unuia din cei doi arestaţi.

Ancheta continuă”.

Fragment din Ziarul Opinia, 14 martie 1926

Sursa: Ziarele Arcanum

În același număr al ziarului Opinia, o altă știre scurtă, dar îngrijorătoare: în închisoarea de la Galata apăruseră cazuri de tifos exantematic:

„Tifos exantematic la închisoarea Galata

Promiscuitatea din închisoarea centrală de la Galata, pune în primejdie sănătatea Iaşului. Astfel pe ziua de eri în această închisoare, s’au înregistrat 4 cazuri de tifos exantamatic. Serviciul sanitar al oraşului e foarte alarmat. S’au luat măsurile cuvenite,— al cărora rezultat însă e încă de așteptat”.

• Citește și: Iași – Limba rusă devine „limbă de stat”, bacșișul e denunțat public. Ce scria presa locală acum exact 100 de ani?

Două zile mai târziu, ziarul Dimineața publica relatarea telefonică a unui reporter care era martorul unui incendiu de proporții în strada Păcurari: trei fabrici erau afectate, iar un trecător care privea dezastru a făcut infarct.

„Marele incendiu din Iaşi

O fabrică, un depozit de cereale şi altul de mărfuri distruse

IAȘI, 13. — Un puternic incendiu a izbucnit astă seară în strada Păcurari, la depozitul de cereale al d-lui Grunspan.

Focul s’a întins apoi ș1 la depozitul de ulei al fabricei Olivia.

In momentul când vă telefonez sunt ameninţate să fie cuprinse de flăcări şi fabricile vecine. Reprezentanţii autorităţilor cât şi pompierii au venit imediat la faţa locului şi au luat măsuri pentru stingerea incendiului. După puţin timp, focul s-a întins şi în fabricele „Industriile Unite“ ale d-lui Aron.

A fost distrusă întreaga fabrică. S-a putut salva numai motorul şi 4 casete de aer.

Focul a cuprins în urmă şi acoperişurile locuinţei maestrului dela fabrica „Olivia” şi dela depozitul demărfuri, care a fost distrus.

Pagube însemnate a suferit depozitul de bumbac al fabricei de ulei Olivia. Toate trei instituţiile industriale erau asigurate.

La orele 11 noaptea locul era aproape stins.

Focul a luat naştere de la turnătoria fabricei.

*

Un om a cărei identitate nu s’a putut încă stabili, venind în goană pe strada Păcurari, pentru a asista la incendiu, a fost apucat de un acces de inimă și a încetat din viață.”

Dacă în zilele noastre știrile din Harkov, Ucraina sunt despre război, bombe, explozii sau drone doborâte, în urmă cu un secol o telegramă trimisă din acea regiune ziarului Opinia din Iași aducea vești la fel de tulburătoare – zeci de mii de oameni, dintre care aproape jumătate erau copii, erau pe punctul de a muri de foame.

• Citește și: „România Mare nu e destul de solidă” – Iașul, între memorie și nemulțumire. Ce scria presa ieșeană acum 100 de ani, în ianuarie 1926, despre Unire?

„Foametea in Ucraina

Harcov. Ceps.— Preşedintele Districtului Kameneţ- Podolsk, Suscenco, a înaintat comitetului executiv al întregii Ucraine, un raport asupra situaţiei aprovizionării regionale. După datele sale, suferă de pe urma foametei 62.000 ţărani, dintre cari 25.000 copii. Locuitorii își vând vitele şi uneltele de muncă pentru a-şi putea procura alimente”.

Articol din ziarul Dimineaţa, din 16 martie 1926

Patru știri de la jumătatea lunii martie 1926 strânse în coloanele presei ieșene care, atunci ca și acum, consemnau lumea așa cum era: haotică, imprevizibilă și niciodată plictisitoare.

Publicitate și alte recomandări video