
În contextul Primului Război Mondial, în fața avansului trupelor Puterilor Centrale, autoritățile române au decis să transfere o parte semnificativă a valorilor naționale în Rusia pentru a le proteja. Astfel, în decembrie 1916 și iulie 1917, două transporturi majore au fost efectuate către Moscova, conținând:
- Rezervele de aur ale Băncii Naționale a României, însumând aproximativ 93,4 tone de aur.
- Valori aparținând unor bănci private, societăți comerciale și persoane particulare.
- Colecții de artă, bijuterii, arhive și alte bunuri de patrimoniu cultural.
După Revoluția Bolșevică din 1917, relațiile dintre România și noul regim sovietic s-au deteriorat, iar restituirea tezaurului a devenit incertă. De-a lungul timpului, au existat câteva restituiri parțiale:
- 1935: Uniunea Sovietică a returnat României 1.436 de lăzi conținând documente, arhive și alte bunuri culturale.
- 1956: Au fost restituite diverse obiecte de artă și valoare istorică, inclusiv tezaurul de la Pietroasa și 33.068 de monede de aur.
Cu toate acestea, cea mai mare parte a tezaurului, în special rezervele de aur, nu a fost returnată niciodată. După 1989, problema tezaurului a fost reluată în discuțiile bilaterale dintre România și Federația Rusă. În 2003, s-a semnat Tratatul de prietenie și cooperare dintre cele două țări, iar o comisie mixtă de istorici a fost înființată pentru a analiza situația tezaurului. Până în prezent, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește restituirea completă a acestuia.
Publicitate și alte recomandări video