anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

G7 reîncărcat

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

În sine, ideea ca G7 să devină un centru de coordonare spune multe despre aşteptările liderilor occidentali în privinţa următorilor ani: competiţie strategică acerbă, punctată de riscuri militare. Ar fi un mediu în care această structură de cooperare între „Cei Şapte” şi-ar putea dovedi utilitate, după spulberarea optimismului legat de globalizare şi noua concordie între democraţii şi dictaturi.

Reuniunea la vârf a Grupului celor Şapte (G7) s-a încheiat într-o notă optimistă, dar toată lumea îşi dă seama că buna dispoziţie a participanţilor a fost, în mare măsură, construită în scopuri mediatice. Turbulenţele din economia mondială vor continua să pună la încercare imaginaţia şi răbdarea liderilor celor şapte mari puteri economice ale „lumii libere”.

Există mai multe motive pentru care summitul din Bavaria, desfăşurat sub preşedinţie germană, ar putea constitui un reper important în evoluţia G7. Cel mai important ţine, desigur, de contextul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, printre ale cărui consecinţe se numără bulversarea comerţului internaţional şi a pieţelor mondiale, în diverse domenii. În strânsă legătură cu acest conflict se află deziluzia în privinţa relaţiilor pe termen lung cu China, un sentiment nu tocmai nou, dar puternic accentuat în ultimele luni. În fine, la fel de importantă este senzaţia că leadership-ul economic se cuplează tot mai greu cu cel politic, într-o epocă în care Occidentul se află într-un relativ declin pe scara puterii în sistemul internaţional.

Dar, dintr-o altă perspectivă, „bătrânul” for al democraţiilor industrializate şi-a dovedit utilitatea, pe măsură ce eforturile de a aduce la bord marile puteri autoritare a eşuat. Nu poate fi negată influenţa unor structuri precum Grupul celor Douăzeci (G20) în perioada crizei financiare globale, când rivalităţile politice au lăsat loc interesului comun de cooperare între statele occidentale democratice şi marii lor parteneri autoritari de pe alte meridiane. Deloc surprinzător, s-a vorbit despre un rol permanent al G20, care ar fi urmat să ofere un cadru permanent de consultare pe teme economico-financiare. S-ar fi consfinţit, astfel, creşterea rolului marilor economii non-occidentale, în primul rând China şi India, care ar fi urmat să acţioneze pentru schimbarea graduală a normelor sistemului, pentru eliminarea „privilegiilor” Vestului. Nici G20, nici alte forumuri cu participare mai largă nu au putut suplini, însă, nevoia de consultări între cei şapte exponenţi ai capitalismului liberal sprijinit pe instituţiile democraţiei parlamentare.

Anexarea Crimeei de către Rusia a dus, se ştie, la renunţarea la formatul hibrid G8, în care Moscova se alătura membrilor G7 la discuţiile politice, dar nu era prezentă la cele despre economia internaţională. Tot în acea epocă s-a închis, practic, dezbaterea despre invitarea Chinei. Încercarea de a crea o instituţie internaţională puternică şi extinsă, capabilă să abordeze cu un minimum de eficienţă problemele economiei mondiale, a eşuat din motive politice şi este puţin probabil ca ea să fie reluată în viitorul previzibil.

Rămânem, aşadar, cu un forum restrâns, dar nu închis: faptul că principalul oaspete al summit-ului din Bavaria a fost premierul indian, Narendra Modi, sugerează că membrii G7 vor acorda o atenţie specială acelor ţări (şi economii) non-occidentale ce ar putea deveni parteneri pe termen lung ai Vestului. Sigur că India este, prin anvergura sa demografică, cel mai important punct de interes, iar guvernul de la New Delhi, conştient de această poziţie, se lasă curtat şi de Moscova şi, într-o măsură mai mică, de Beijing. Recentul efort de a resuscita grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) trebuie privit şi prin prisma încercării de scoate Rusia din starea de semi-izolare internaţională în care a fost aruncată, după invadarea Ucrainei. În esenţă, însă, India pare ţinta cea mai importantă a eforturilor occidentale de a câştiga sprijin global.

Decizia de a avansa pe calea elaborării unui program de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii „Sudului”, ca reacţie la megaproiectul chinez „Beltand Road” pare, la rândul ei, o dovadă a faptului că G7 se transformă tot mai mult într-un centru de coordonare economică a Occidentului în noua competiţie strategică sau, pentru cine preferă această formulă, noul „război rece”. De la vorbă la faptă este o distanţă mare, mai ales dacă resursele financiare pentru acest program de investiţii se vor dovedi greu de găsit. Dar, în sine, ideea ca G7 să devină un asemenea centru de coordonare spune multe despre aşteptările liderilor occidentali în privinţa următorilor ani: competiţie strategică acerbă, punctată de riscuri militare. Ar fi un mediu în care această structură de cooperare între „Cei Şapte” şi-ar putea dovedi utilitate, după spulberarea optimismului legat de globalizare şi noua concordie între democraţii şi dictaturi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

Alexandru LĂZESCU

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

Percepţiile eronate privind riscurile şi oportunităţile au avut adesea consecinţe catastrofale în istorie; decizia Chinei privind o invazie a Taiwanului va fi influenţată şi de percepţia privind consistenţa răspunsului Occidentului faţă de agresiunea Rusiei.

opinii

Slavă lui Rabelais

Nichita DANILOV

Slavă lui Rabelais

Vom intra într-o epocă în care resursele de materii vor conta la fel de mult ca şi tehnologia. Epoca energiei ieftine, după cum spunea un comisar european, a luat sfârşit. Epoca revendicărilor abia a început.

Ţara asta-i un miracol

Michael ASTNER

Ţara asta-i un miracol

Nu ştiu de ce, dar parcă-n România guvernanţii par să exclame cu toţii (în gândul lor): Păi, unde-am ajunge dacă tot poporul ar putea să se ducă fără probleme dintr-o parte în alta, pe autostrăzi şi drumuri expres şi drumuri naţionale modernizate şi decongestionate de existenţa autostrăzilor şi drumurilor expres?!

(Re)denumiri anapoda ale unor instituții de învățământ (V)

Eugen MUNTEANU

(Re)denumiri anapoda ale unor instituții de învățământ (V)

Nu este exclus ca timpul și uzul să valideze și să impună aceste formule denominative noi, dar, deocamdată, cel puțin pentru persoanele cu o educație umanistă solidă, impresia de improvizație și oportunism persistă.

pulspulspuls

Cum au fost arvunite locurile AUR de la Iaşi pentru viitoarea legislatură a Parlamentului

Cum au fost arvunite locurile AUR de la Iaşi pentru viitoarea legislatură a Parlamentului

Discuţiile de la Şcoala politică de vară de pe Bahlui, care s-a ţinut în aceste zile pe terasa unei berării boeme din târg, ar fi continuat la nesfârşit pe tema imposibilei şi, totuşi, foarte probabilei, coaliţii dintre liberali şi userişti, dacă cineva nu ar fi adus în discuţie, nu se ştie cu ce intenţii, problema vizitei în oraşul nostru a lui George Simion, liderul partidului AUR. 

Caricatura zilei

Vreme de neplajă

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.