Gabriel Resources cere României compensaţii la centrul de arbitraj al Băncii Mondiale
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Gabriel Resources cere României compensaţii la centrul de arbitraj al Băncii Mondiale

GALERIE
rosia montana
  • rosia montana
- +

Gabriel Resources a reclamat România la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii al Băncii Mondiale în legătură cu disputa legată de proiectul Roşia Montană şi cere compensaţii pentru pierderile provocate de blocarea acestuia.

Compania a înaintat o cerere de arbitraj în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale bilaterale de protejare a investiţiilor încheiate de România cu guvernele Canadei, Marii Britanii şi Irlandei de Nord, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources.

Acţiunea este legată de disputa companiei cu România referitoare la proiectul exploatării de aur şi argint de la Roşia Montană, la care Gabriel deţine o participaţie indirectă de 80,69%, şi a încălcării de către Guvernul României a protecţiilor prevăzute în tratate, potrivit comunicatului.

Proiectul a fost şi este considerat în interiorul şi în afara României ca una dintre cele mai importante investiţii străine directe în ţară, având potenţialul să dea un impuls semnificativ economiei reomâneşti în ansamblul ei şi să stimuleze creşterea şi dezvoltarea regiunii Apuseni.

Compania a fost întotdeauna ferm angajată să dezvolte proiectul. Gabriel este sigură în continuare că construcţia minei utilizând actuala tehnologie va demonstra beneficiile mari ale proiectului, inclusiv în privinţa mediului şi protejării moştenii culturale a României, susţine Gabriel Resources.

"Cu toate acestea, prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor. România a suspus astfel Gabriel şi investiţiile sale unui tratament care încalcă obligaţiile prevăzute în tratatele bilaterale pentru investiţii, provocând pierderi semnificative companiei", potrivit comunicatului.

În soclitarea de arbitraj, Gabriel vrea să obţină plata integrală a compensaţiilor prevăzute în tratate, pentru privarea de dreptul de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcării de către România a tratatului.

Procedurile de arbitraj au fost lansate în urma emiterii de către companie a unei notificări referitoare la dispută, adresată preşedintelui, premierului şi Guvernului României, pe 20 ianuarie 2015.

Prin această notificare, Gabriel a invitat autorităţilor române să discute găsirea unei soluţii amiabile.

În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie şi mai, autorităţile române nu au dat un răspuns.

Gabriel Resources continuă să încerce să obţină un angajament la nivel înalt din patea autorităţilor din România, pentru a rezolva disputa.

Pe de altă parte, compania este pe deplin hotărâtă să îşi protejeze drepturile şi interesele în România şi, în absenţa disponibilităţii autorităţilor române pentru dialog, Gabriel nu are altă alternativă decât să recurgă la arbitraj.

"Compania încă crede că interesele acţionarilor proiectului, în special ale statului român, vor fi cel mai bine servite prin aprobarea şi dezvoltarea acestuia, iar Gabriel continuă să dorească discuţii cu preşedintele României şi Guvern, pentru atingerea acestui obiectiv. Dacă va deveni realitate sau nu, depinde integral de politicienii României, de a demonstra angajamentul pentru proiect şi industria minieră în general", a declarat Jonathan Henry, preşedinte şi CEO al Gabriel Resources.

Gabriel Resources a angajat firma White&Case pentru consultanţă în acest caz. La 30 iunie 2015, Gabriel Resources deţinea rezerve de numerar şi echivalent de 32,1 milioane de dolari.

Mediafax

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.