Găgăuzii şi pohta ce pohtesc
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Basarabia, acum

Găgăuzii şi pohta ce pohtesc

GALERIE
ghenadie nicu
  • ghenadie nicu
- +

Dă-i nas lui Ivan că se suie pe divan. Când îşi imortaliza adagiul, Creangă, săracul, n-avea de unde să ştie că şi găgăuzii noştri, turciţi tot mai vag în linie descendentă şi vorbind aproape pe-un capăt ruseşte (ar fi extrem de interesant un studiu asupra câtimii de rusă în vorbirea alogenilor care o fac cu voluptate pe asimilaţii, deşi nu sunt decât nişte penibili obedienţi), se pretează şi ei, de minune, acestei fatalităţi. 

Prin mediile noastre a străbătut, ce-i drept fără a face mare vâlvă, chit că e cazul, ştirea că ceea ce la Comrat se cheamă, cu o marjă de improprietate care te face deopotrivă să mori de râs şi silă, societate civilă a cerut imperativ (dând buzna într-o şedinţă a Adunării Populare, alias legislativul lor) desfăşurarea unui referendum, concomitent cu parlamentarele de la anul. Motivul? Mai multe „împuterniciri” pentru autonomia găgăuză, capilor din regiune părându-li-se, demultişor, că nu au destule.

Cazul poate părea special, dar la un examen mai atent vezi că e o tăbliţă naivă, lucrurile fiind limpezi încă din 1994, când Parlamentul a adoptat o lege cu privire la statutul special al Găgăuziei, lege în virtutea căreia mâna de oameni din zonă s-a căpătuit cu propriul organ legislativ, cu oameni în Guvern (başcanul), la Interne şi în Justiţie, plus Parlamentul unde baronii locali au pătruns fie pe listele socialiştilor, fie pe cele ale Partidului Democrat.

Dacă luăm în calcul şi faptul că legea amintită stipulează, chiar în primul său articol, că, „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare”, ajungem în mod fatal la concluzia că Chişinăul a fost atunci mai mult decât generos: de o mărinimie la limită cu prostia adiacentă unui suicid politic. Găgăuzilor nu doar că li s-a dat nas, vorba neuitatului humuleştean, dar şi li s-a căutat cât se poate de servi în coarne. Dacă instituţiile ar avea, şi ele, câte un monolog interior, ar fi al naibii de interesant să aflăm ce-şi spun gândindu-se la privilegiile de care găgăuzii se bucură în prezent prin discriminarea restului mulţumită aceleiaşi legi din 1994, care a creat cadrul indispensabil actualelor acorduri încheiate de Comrat cu Federaţia Rusă şi a făcut posibil, avant la lettre, exportul exclusiv, ca şi cum ar fi o castă, iar majoritarii nişte paria, de legume şi fructe, vinuri şi conserve la ruşi, în timp ce restul ţării suflă în pumni.

De altfel, e un subiect - teribil prin nefirescul asimetriei - pe care presa noastră, indiferent de calibru şi hram, îl ocoleşte cu un soi de maniacală prudenţă. Găgăuzii au ajuns să dea în băţ de obraznici, fluturând pe unde apucă şi în termeni tot mai de grotă stindardul unui moldovenism - cu însemnele orgolioase ale autarhiei - care nici de un obraz n-ar ajunge, darămite de o ambiţie atât de nemăsurată. Ar trebui inventariate meticulos fentele de românofobie ale acestor împăunaţi şi vorbit în fine răspicat despre tendinţele separatiste, pe care Comratul nu şi le mai poate refula: o bombă care se poate lesne supradimensiona.

Hazul involuntar e că oamenii aceştia, care fac atâta caz de identitatea şi specificul lor, pretinzându-şi drepturi la limită cu independenţa (pe un pământ care le este istoriceşte străin!) îşi trăiesc cu voluptate metempsihoza slavă: nu au o şcoală de leac cu predate în găgăuză (limba lor parcă maternă!), disciplina având prin şcolile din regiune bizarul statut de... limbă străină. E halucinant să-i auzi cum se dau de ceasul morţii, apărându-şi specificul în limba muscalilor. Kremlinul are aici o enclavă pe punctul să iasă din pielea ei etnografică, aidoma unui şarpe. Şi mai halucinant e să-l vezi pe ambasadorul Ioniţă cum se bate, în tandem cu prim-ministrul Filip, pentru „conservarea limbii găgăuze”, adică, propriu-zis, pentru o himeră pe cale de omologare, dacă luăm de bună moneda deputatului Karamit din Adunarea Populară: „Limba găgăuză este într-o situaţie critică. Circa 82% din locuitorii UTA Găgăuzia sunt de etnie găgăuză, dar cei mai mulţi dintre ei vorbesc în limba rusă. Această problemă nu este numai în oraşe, dar şi în satele autonomiei. Tinerii părinţi vorbesc cu copiii lor în limba rusă şi nu îi învaţă pe aceştia limba lor maternă. Prin urmare, limba găgăuză dispare!”.

Ghenadie Nicu este corespondentul „Ziarului de Iaşi” în Republica Moldova

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Trişorii

Cătălin ONOFREI

Trişorii

Când Iohannis va realiza că a pierdut definitiv partida s-ar putea să-i vină ideea să măsluiască din nou cărţile!

Filmuletul zilei

opinii

Regula numărul unu

Briscan ZARA

Regula numărul unu

Un şef ales politic nu va fi vreodată unul eficient. Interesele lui vor fi doar personale şi politice (a se citi „de clan”), iar modul lui de lucru cu străinii de partid va fi unul tipic: va ajuta pe unii sau pe alţii pentru a şi-i face apropiaţi şi loiali, iar restul, majoritatea adică, va fi complet neglijată. Şi istoria se repetă.

Sensul lui „To be continued”

Cristina DANILOV

Sensul lui „To be continued”

Ţi s-a întâmplat vreodată ca în timp ce încerci să adormi să te sâcâie insistent proiectul pe care nu ai reuşit să îl finalizezi la serviciu sau să ai în faţa ochiului minţii răzătoarea de legume electrică pe care o tot vezi la reclame şi pe care, din lipsă de timp, nu ai reuşit să o procuri? 

Conservarea textelor vechi între diortosire şi editare ştiinţifică* (III)

Eugen MUNTEANU

Conservarea textelor vechi între diortosire şi editare ştiinţifică* (III)

Argumentaţia autorului în favoarea editării ştiinţifice a textelor vechi se sprijină în acest foileton pe prezentarea unei iniţiative nefericite de a edita Pravila de la Govora (1640), monument important al vechii culturi româneşti.

pulspulspuls

Un ritual străvechi va avea loc diseară la un birou important din târg

PULS

Un ritual străvechi va avea loc diseară la un birou important din târg

O veste neobişnuită şi străvezie ca figura unui strigoi, numai bună pentru sărbătoarea de astăzi, de Sf. Andrei, a venit ca un vârtej azi noapte, odată cu o rafală de vânt care s-a abătut pe strada din faţa redacţiei.

Caricatura zilei

Crenvurșt nevegetal

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.