Am întâlnit în județ fântâni de tot felul, de la cele la care vii cu găleată și funie de acasă, până la cele clasice, cu sul și val, de la fântâni în mijlocul lanului de porumb, până la cele din mijlocul orașului – cea din Moara de Foc fiind cea mai cunoscută. Fântânile Iașului au folosință intensă în perioade de caniculă, când ApaVital restricționează programul de furnizare a apei.
Dar rolul lor, la sate, s-a diminuat mult după ce programele de aducțiune a apei potabile au fost puse în funcțiune. Într-o bună măsură, fântânile au rămas vestigii ale satului vechi, olume care dispare lăsând locul soluțiilor urbane.
Unde sunt fântâni, sunt și fântânari, iar meseria rămâne una căutată. Cât privește costul construirii unei fântâni, internetul e plin de anunțuri: de la „piese” – inclusiv găleată și lanț –, până la tuburi. Costul depinde de numărul de tuburi care intră în pământ, dar investiția merită, fie că fântâna este construită pentru apă de băut sau doar pentru udat grădina. O fântână trebuie curățată anual sau chiar mai des, iar în perioadele secetoase pot să rămână fără apă, în funcție de cât de adânci sunt.
Publicitate și alte recomandări video