Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Parisul îşi adjudecă locul de - cum spune cercetătoarea americană Rebecca Spang - de „capitală internaţională a plăcerilor, prin reputaţia facilă a femeilor sale şi prin gastronomia rafinată a restaurantelor”. O reputaţie pe care n-au izbutit să o distrugă - până acum cel puţin - nici măcar restaurantele McDonald’s.
Cu siguranţă că unele (mici) excese culinare din timpul sărbătorilor au jucat şi ele un rol atunci când m-am decis să citesc cartea lui Antoine de Baecque Franţa gastronoamă (apărută în 2019 la Payot, reeditată în format de buzunar). Dicţionarele ne spun că forma feminină de la gastronom (âpersoană căreia îi place mâncarea aleasă şi care ştie s-o aprecieze) este mai rar folosită, ceea ce reprezintă, probabil, încă una dintre sechelele societăţii patriarhale. Subtitlul cărţii este mai lămuritor: „Cum a intrat restaurantul în istoria noastră”. Din capul locului trebuie spus că, în Franţa, restaurantul a cunoscut o vogă fulgerătoare. Înainte de 1789 erau doar câteva, în 1804 erau peste trei sute, peste o mie în 1825 şi peste două mii în 1834. La sfârşitul secolului al XIX-lea, din cei un milion de locuitori ai Parisului, o sută de mii mâncau zilnic la restaurant. Obiceiul s-a extins şi s-a păstrat până astăzi şi doar pandemia a venit să-i abată pe francezi de la ritualul prânzului la restaurant, punând în pericol însăşi existenţa restaurantelor, a braseriilor şi a cafenelelor.
Reconstituirea istorică pe care o întreprinde Antoine de Baecque reţine momentele esenţiale. Primul restaurant apare în 1765 şi este „inventat” de Mathurin Roze de Chantoiseau. Restaurantele trebuiau să îndelinească atunci mai multe condiţii pentru a se deosebi de taverne, hanuri, băcănii etc. Una dintre aceste condiţii era ca mesele să fie separate în aşa fel încât consumatorii, deşi nu erau rupţi de atmosfera localului, să se bucure de o anumită intimitate. Înmulţirea restaurantelor este şi un simptom al democratizării luxului, proces de lungă durată ce va continua în tot secolul următor. Aceste localuri sunt, în principiu, accesibile oricui, iar preţurile sunt rezonabile. Exemplul lui Roze de Chantoiseau este urmat curând de alţi temerari numai că deschizătorul de drumuri va muri, în 1806, într-o sărăcie lucie şi uitat de toată lumea, cu o excepţie: Grimod de la Reynière, întemeietorul criticii gastronomice.
O particularitate franceză este că arta culinară a fost dublată de discursul despre arta culinară, cu alte cuvinte de o literatură gastronomică foarte bogată, ale cărei manifestări notabile datează din secolul al XVII-lea, când apar o serie de cărţi de bucate, destinate mai întâi aristocraţiei, iar în veacul următor burgheziei în ascensiune. E de notat apoi că, înainte de Paris, modelul în ce priveşte restaurantele este oferit de Londra, pentru ca, ulterior, capitala Franţei să devină şi capitala lumii în materie de gastronomie. Grimod de la Reynière, aristocrat destul de excentric, organiza şi mese de mare rafinament, dar în acelaşi timp de o abundenţă înspăimântătoare (aşa cum ne înspăimântăm când aflăm cât puteau mânca, la o masă, Alexandre Dumas-tatăl, Hugo sau Balzac). Demersul său în critica gastronomică va fi continuat de Brillat-Savarin, autor, în 1825, al unei Fiziologii a gustului. Revoluţia franceză, în mod surprinzător, nu a pus frână voluptăţilor culinare. Dimpotrivă, noua clasă politică obişnuieşte să se reunească la restaurante, până şi în perioada Terorii se îngurgitează cu mare poftă, parcă pentru ca oamenii să uite că alături ghilotina retează capete. Cel mai celebru restaurant din acei ani este cel ţinut de Antoine Beauvilliers (1754-1817), inventator de mâncăruri originale şi rafinate: meniul pe care îl propune clienţilor e impresionant, conţine nu mai puţin de 178 de feluri de mâncare! Beauvilliers se preocupa de asemenea de modul în care îşi primea clienţii, se dorea o gazdă perfectă, încerca să-l flateze pe consumator, dar în acelaşi timp ţinea să fie respectat.
La sfârşit de secol XVIII şi în primii ani ani din secolul al XIX-lea restaurantele pariziene erau grupate, cele mai multe, la Palais-Royal, ansamblu arhitectural ce poate fi admirat şi astăzi, cu superba grădină din mijloc. De ce la Palais-Royal? Pentru că acolo se aflau şi o mulţime de tripouri, cafenele, bordeluri etc., ceea ce însemna un „vad” bun. Câteva restaurante au rezistat până în zilele noastre: Le Grand Véfour la Palais-Royal, Au Rocher du Cancale pe strada Montorgueil. Este abandonată acum servirea à la française - toate felurile sunt aşezate pe masă în acelaşi timp - şi se impune serviciul à la russe - felurile sunt aduse pe rând. Meniul à la carte e de o varietate uimitoare, dar se răspândeşte şi practica meniului fix. În sfârşit, cea mai importantă mutaţie în geografia culinară a Parisului secolului al XIX-lea este deplasarea centrului gastronomic către Marile Bulevarde (da, acelea pe care le va cânta Yves Montand). Acest spaţiu are avantajul că oferă privitorului prilejul de a admira spectacolul străzii, pe lângă faptul că propune o serie de experienţe culturale şi mondene (teatre, baluri etc.). Şi astfel Parisul îşi adjudecă locul de - cum spune cercetătoarea americană Rebecca Spang - de „capitală internaţională a plăcerilor, prin reputaţia facilă a femeilor sale şi prin gastronomia rafinată a restaurantelor”.
O reputaţie pe care n-au izbutit să o distrugă - până acum cel puţin - nici măcar restaurantele McDonald’s.
Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |