Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB față de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023, anunță Ministerul Finanțelor. Aceasta înseamnă un salt al deficitului bugetar de aproape 60%.

„Execuția bugetului ge­neral consolidat în primele două luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB față de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023”, informează Ministerul Finanțelor.

Citește aici ediția integrală Ziarul De Business nr.2

Veniturile totale au însumat 86,67 miliarde lei

Veniturile totale au însumat 86,67 miliarde lei în primele două luni ale anului 2024, în creștere cu 17,2% (an/an). Dinamica acestora a fost susținută cu precădere de evoluția încasărilor din contribuții de asigurări, TVA, fonduri europene, impozit pe salarii și accize.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 7,74 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 23,6%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (56,2%) și aferente declarației Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 7,74 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,1% (an/an).

Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 23,6%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (56,2%) și aferente declarației unice (30,6%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracție de 44,9%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creșterea semnificativă a dividendelor din ian. 2023 distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 30,23 miliarde lei, în creștere cu 25,4% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Încasările nete din TVA au înregistrat 20,34 miliarde lei, în creștere cu 16,5% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 6.5% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (4,43 miliarde. lei în ianuarie-februarie 2024, comparativ cu 4,16 miliarde lei în ianuarie-februarie 2023).

Veniturile din accize au însumat 6,26 miliarde lei, consemnând o creștere de 17,6% (an/an), susținută de evoluția încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+28,1% an/an). Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele energetice a revenit în teritoriul pozitiv în februarie (+3% în primele două luni 2024 an/an), pe fondul majorării accizei la combustibili, concomitent cu o ușoară redresare a dinamicii anuale a consumului de carburanți.

Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 6,62 miliarde lei, înregistrând o contracție de 6,0% (an/an) – în ameliorare față de luna anterioară, explicată în principal de evoluția încasărilor din redevențe petroliere.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 8,22 miliarde lei, în creștere cu 46,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 115,66 miliarde lei

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 115,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 27,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creștere cu 1 punct procentual față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 5,7% din PIB la 6,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 24,19 miliarde lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,39 miliarde lei, în creștere cu 25,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 6,66 miliarde lei, cu 0,61 miliarde lei mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 38,74 miliarde lei în creștere cu 11,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele două luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,42 miliarde lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,61 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și

pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (878,79 milioane lei) care reprezintă 33,66% din total subvenții. Alte cheltuieli au fost de 1,97 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,09 miliarde lei, cu 43,89% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 17,1 miliarde lei, fiind de peste două ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 8,07 miliarde lei.

Ministrul Finanțelor dă „vina” pe Armată

Impactul cel mai mare asupra deficitului bugetar de la sfârșitul lunii februarie l-au avut cheltuielile cu apărarea națională, a declarat, recent, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, menționând că deficitul bugetar la finalul lunii martie nu va depăși 2,5% din PIB, transmite Agerpres. „Impactul cel mai mare asupra deficitului bugetar de la sfârșitul lunii februarie l-au avut cheltuielile cu apărarea națională. Am avut contracte cu termene scadente în lunile ianuarie și februarie și acestea au determinat aceste tipuri de cheltuieli. Într-adevăr, este un avans față de perioada precedentă, respectiv ianuarie-februarie 2023, de 0,5% din PIB, dar, repet, este generat de cheltuielile cu investițiile”, a spus Marcel Boloș, prezent la conferința cu tema „Dezvoltarea – de la planificare la stabilitate și durabilitate”, organizată de Banca Națională a României și Patronatul Proiectanților în Construcții. Întrebat ce anume a fost cumpărat pentru apărarea națională, ministrul Finanțelor a menționat că este vorba de echipamente militare, dar nu a oferit detalii. Referitor la deficitul bugetar din primele luni din acest an, el a declarat că trebuie avut în vedere faptul că lunile ianuarie, februarie și martie inclusiv nu sunt luni spectaculoase, cu impozite și taxe colectate la buget. „Cu toate acestea, trimestrul întâi, respectiv cele 99 de miliarde de lei pe care le aveam de făcut cu ANAF sunt realizate. O să vedeți la sfârșitul trimestrului întâi că avem realizarea peste plan, ceea ce este un semnalul bun”, a declarat Marcel Boloș. De asemenea, jurnaliștii au întrebat dacă ținta de deficit bugetar este în pericol, iar ministrul Finanțelor a spus că în acest moment nu se poate pronunța. „Aici trebuie să avem în vedere că la luna iulie vom avea o traiectorie de deficit bugetar pe care ne-o va comunica Comisia Europeană, până în luna septembrie vom negocia această traiectorie de deficit….Noi avem un plan de venituri care până acum, la data la care discutăm subiectul, s-a realizat. Deci practic avem planificat un deficit pe care nu-l atingem, de 2,5% din PIB la sfârșitul martie. Nu va fi cazul de așa ceva”, a spus Marcel Boloș.

Premierul Ciolacu este optimist

„Sunt optimist. Creșterea economica va fi solidă, de aceea spun ca nu mă îngrijorează problema deficitului“, a declarat Marcel Ciolacu, premierul României. Doar că optimismul premierului nu acoperă gaura din buget ce se adâncește de la o lună la alta. Diferența dintre cheltuielile si încasările Statului a ajuns la 29 de miliarde de lei în luna februarie. Asta înseamnă un deficit de 1,7% din PIB. Derapajul fiscal a îngrijorat Comisia Europeană, mai ales că Guvernul a majorat pensiile si salariile bugetarilor înainte de alegeri. Experții de la Bruxelles estimează că deficitul României va urca până la 7% din PIB la finalul anului. Mult peste ținta de 5% din Produsul Intern Brut asumată de Guvern prin Legea Bugetului. Chiar și așa, Guvernul a dat undă verde pentru angajări și majorări de salarii în companiile de Stat care înregistrează pierderi. În mod surprinzător, aceste companii vor fi exceptate de la măsurile de austeritate și reducerea cheltuielilor.

Economiștii se așteaptă la măriri de taxe

Astfel că, pentru a face rost de bani, economiștii se așteaptă ca Statul să majoreze taxe si impozite după alegeri. „Vor veni cu taxe suplimentare. Primul candidat este taxa pe valoare adăugată. Probabil vom avea anul viitor o creștere de TVA. Cred că se va merge către 21% inițial și dacă tot mai e nevoie poate 22%. De asemenea se face aluzie la creșterea impozitului pe venit. Fie cota progresiva, fie cota unica mai mare de 10% cat este în prezent. Toate vor duce la taxe mai mari pe munca“, a declarat Adrian Codîrlașu, economist. La toate acestea, se adaugă inflația – o taxă invizibilă care ne erodează puterea de cumpărare. România are, în prezent, cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată că rata anuală a inflației a sărit de 7% în luna februarie. Asta în timp ce media europeană este de doar 2,8%. „Guvernul câștigă pentru că ăsta e modul prin care se plătește datoria publica, de fapt o plătim noi toți prin inflație mai mare“, a declarat Adrian Codîrlașu, economist. Un deficit mai mare înseamnă, automat, că dobânzile vor crește. Astfel că vom resimți puternic efectele în lanț. „Vedem ca România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE. Dacă un Stat se împrumută la o anumita rata, toți adică și companii și persoane fizice se vor împrumută la rate mai mari decât Statul. Creste dobânda pentru stat creste pentru restul economiei“, a declarat Adrian Codîrlașu, economist. Anul trecut, România a plătit peste 30 de miliarde de lei doar pentru dobânzile la împrumuturi. În acest an suma achitată va fi de cel puțin 40 de miliarde, potrivit estimărilor de la Finanțe.

 

Publicitate și alte recomandări video