Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Generaţia COVID

GALERIE
Ioan Milica
  • Ioan Milica
- +

Cum se va numi generaţia de cobai supuşi unui simulacru educativ de amploare planetară? Cum se va numi generaţia ale cărei rădăcini în universul şcolar sunt retezate tot mai iute pe măsură ce timpul de izolare creşte? Cum se va numi generaţia de absolvenţi care vor căpăta diplome fără să fi ştiut vreodată ce miros are un manual abia ieşit de sub tipar sau fără să fi văzut cum arată un educator, un învăţător sau un profesor în carne şi oase?

O generaţie pe buza prăpastiei. Acesta este mesajul public lansatzilele trecute de Antonio Guterres, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Pandemia care a grăbit închiderea şcolilor în peste 160 de ţări pune în primejdie viitorul a peste un miliard de elevi şi studenţi. Cel puţin 40 de milioane de copii din toată lumea au ratat întâlnirea cu prima zi de şcoală. Alte 250 de milioane de elevi au legat şcoala de gard. În ţările aflate în curs de dezvoltare, doar 25% dintre copii au deprins cunoştinţele elementare transmise, în mod obişnuit, prin lecţii.

În România, potrivit unui studiu realizat de fundaţia World Vision, peste 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la şcoala online. Conform datelor furnizate de aceeaşi organizaţie, peste 330.000 de elevi învaţă în şcoli dotate inadecvat. La ţară, în patria internetului de mare viteză, aproape două gospodării din trei nu au conexiune la internet. Subfinanţarea este morbiditatea care ucide, de trei decenii, şcoala, iar investiţiile în sectorul educaţiei sunt lipsite de constanţă şi de consistenţă. Cursa celor 30 de ani de educaţie în România are, precum bolnavii ajunşi în stare gravă la o secţie de terapie intensivă, şanse din ce în ce mai mici de redresare imediată şi deplină. Cum digitalizăm o ţară rurală?, se întreabă autorii studiului, în condiţiile în care o treime dintre copiii înscrişi în învăţământul preuniversitar românesc nu beneficiază de acces la un echipament de tip laptop, tabletă sau desktop, pentru activităţi şcolare.

Răspunsul direct şi cinstit este că nici măcar mirajul erei digitale nu poate mascaefectele crunte ale unei boli incurabile, de proporţii epidemice. Un spirit cinic s-ar hazarda să afirme că virusul care bântuie lumea va fi doar cea mai recentă dintre grijile multor şcoli autohtone. Dl. SARS-COV-2 nu are decât să stea la coadă: mai întâi trebuie reparată clădirea cea veche a şcolii, apoi se cuvin amenajate utilităţile de tip elementar (canalizare, apă curentă şi încălzire) şi facilităţile de igienă (băi, vestiare), după care e necesar să fie avute în atenţie sistemele de alertă la riscuri (incendii, cutremure, inundaţii, supraveghere ambientală video) ş.a.m.d. Unde mai pui şi că biblioteca şcolii, adică inima din care ar trebui să zvâcnească cu putere sângele viu şi proaspăt al resurselor educative, e în colaps? Dacă se acceptă ideea că raţiunea de funcţionare a unei biblioteci şcolare este să consolideze deprinderea crucială de a învăţa cum să învăţăm, adică de a descoperi şi de a accesa cât mai multe categorii de resurse de informare şi documentare spre a dobândi şi fructifica cunoştinţe noi, atunci se poate ţine seamă şi de ipoteza că în învăţământul românesc nu se stimulează, ci se abandonează tot mai rapid deprinderea de a-i instrui pe copii şi tineri cum să valorifice eficient colecţiile unei biblioteci. De altfel, în ultimul deceniu, adică între anul şcolar 2009/2010 şi anul şcolar 2018/2019, numărul bibliotecilor şcolare s-a diminuat cu o cincime, iar numărul cititorilor care le frecventează a scăzut cu aproximativ 25%. În foarte multe din cele 6722 de biblioteci şcolare existente, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în România anului 2018, fondul de publicaţii e uzat şi inactual.

Deşi constituie coloana vertebrală a sistemului naţional de biblioteci, reprezentând mai bine de două treimi (peste 70%) din acest ansamblu de instituţii, reţeaua românească de biblioteci şcolare dispune de un fond infodocumentar organizat aproape exclusiv în colecţii tradiţionale. Absenţa notabilă şi mai mult decât regretabilă a resurselor în format electronic se oglindeşte în media statistică a împrumuturilor de publicaţii efectuate în ultimii zece ani: mai puţin de jumătate din împrumuturile efectuate anual la nivel naţional se realizează, în medie, la nivelul bibliotecilor şcolare (38,51%). Pe scurt, între 2009 şi 2018, împrumutul de publicaţii a înregistrat, în bibliotecile şcolare, o scădere de 46%. Vorba ceea: cui îi mai arde să frecventeze biblioteca când acoperişul şcolii stă să se prăbuşească peste elevi?

Privind prin lentila acestor fragmente statistice înfricoşătoare, înţelegem că şcoala online va fi online mai mult cu numele, iar victimele acestui teribil experiment sunt copiii noştri. Unii, cei mai norocoşi, vor resimţi mai atenuat, poate,şocul destrămării lumii lor sociale (deprinderi, comportamente, anturaje). Alţii, cei mai nefericiţi dintre ei, vor sfârşi în beznă, ca numere bizare ale unor statistici aproape neverosimile.

Cum se va numi generaţia de cobai supuşi unui simulacru educativ de amploare planetară? Cum se va numi generaţia ale cărei rădăcini în universul şcolar sunt retezate tot mai iute pe măsură ce timpul de izolare creşte? Cum se va numi generaţia de absolvenţi care vor căpăta diplome fără să fi ştiut vreodată ce miros are un manual abia ieşit de sub tipar sau fără să fi văzut cum arată un educator, un învăţător sau un profesor în carne şi oase?

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri