Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Dacă nu cel mai mare inventator român, cu siguranţă cel mai puţin cunoscut dintre marii noştri inventatori.
Este autorul a 317 brevete de invenţie, iar, la 16 ianuarie 1926, revista londoneză The Grafic publica o fotografie devenită celebră, intitulată Leaders in the March of Progress (Lideri în marşul progresului), în care Constantinescu apare alături de alţi 16 oameni de ştiinţă ai vremii, printre care Einstein, Edison, Kelvin, Rutherford, Marie Curie, Graham Bell, Marconi şi J.J. Thompson.
Marea realizare a lui Constantinescu este descoperirea teoriei sonicităţii, o ştiinţă a transmiterii puterii prin lichide, solide, sau gaze. Impactul activităţii ştiinţifice a marelui inventator a fost amplificat, pe de o parte, de importanţa noii ştiinţe, a sonicităţii, iar, pe de altă parte a fost atenuat de faptul că multe din aplicaţiile noii ştiinţe au avut scopuri militare, cu caracter secret, Gogu Constantinescu lucrând multă vreme pentru Amiralitatea Britanică.
S-a născut la Craiova în 1881, tatăl său fiind profesor de matematică, absolvent de Sorbona, coleg cu Spiru Haret, iar mama, de origine franceză, având înclinaţii muzicale, fiind o foarte bună pianistă, care i-a transmis lui Gogu Constantinescu talentul său artistic. A urmat liceul „Gheorghe Lazăr” din Craiova, după care a studiat la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, pe care o finalizează în 1904. După absolvire publică o serie de lucrări legate de betonul armat, având o apetenţă anume pentru acest material, una dintre cele mai cunoscute realizări ale sale fiind cupola moscheii din Constanţa, construită din beton armat de 5 cm grosime, având o deschidere de 8m. Constantinescu dorea să utilizeze betonul armat şi la construcţia podurilor, dar nu avut succes în acest demers, motiv pentru care, în 1908, demisionează din serviciul statului, intrând într-o asociere de tip privat, proiectând alimentarea cu apă a oraşului Calafat, sau şoseaua Doftana-Buştenari. De asemenea, era pasionat de transmiterea puterii prin vibraţii, încercând să explice matematic acest fenomen. Una peste alta, a considerat că ar trebui să emigreze pentru a-şi putea materializa ideile, decizie care a fost determinată şi de faptul că i s-a refuzat o carieră universitară în ţară, aşa cum aflăm din prefaţa la lucrarea Gogu Constantinescu - Integrala invenţiilor, Ioan Pop ş.a., Ed Performantica, Iaşi, 2006.
Astfel, în 1910 Gogu Constantinescu ajunge la Londra, unde începe să breveteze diverse invenţii din domeniul motoarelor cu ardere internă. Este din ce în ce mai pasionat de transmiterea puterii armonice prin medii hidraulice, care aveau o anumită compresibilitate, aşa cum demonstrase Francis Bacon la 1600. Dezamăgit de felul în care mediul britanic îi receptează creaţiile pleacă în SUA, în 1913, unde îl întâlneşte pe Edison, care era complet surd şi cu care discută, prin intermediul surorii acestuia, asupra preocupărilor marelui inventator american de a realiza o maşină care să înregistreze direct sunetele produse de un instrument muzical. Nu se leagă nicio colaborare, se întoarce în Anglia, unde se căsătoreşte cu Alexandra Cocorescu, care îi fusese prezentată de către sora sa, Maria.
După întoarcerea în Anglia, în 1914, Constantinescu face o înţelegere cu Walter Haddon, care îl finanţa pe inventator în schimbul a 50% din profiturile obţinute de pe urma invenţiilor acestuia (Haddon lucra în industria tipografică şi era director al W. H. Dorman & Co of Stafford, care a produs multe din invenţiile inventatorului român). Constantinescu realizează diverse sisteme mecanice care se bazează pe ideea compresibilităţii lichidelor, folosindu-se de conservarea energiei şi eliberarea acesteia pentru diverse scopuri, precum acţionarea tunurilor silenţioase. Efectuează diverse cercetări cu privire la transmiterea puterii mecanice în medii fluide şi solide, urmând ca rezultatele obţinute să fie, în scurt timp, utilizate în aviaţia militară britanică.
Începuse, deja, primul război mondial, iar una dintre cele mai importante provocări ale industriei aviatice de armament era aceea a tragerii sincronizate a mitralierelor printre palele elicei în mişcare de rotaţie. O altă soluţie era amplasarea motoarelor în spate, sub aripi, dar asta limita mult manevrabilitatea avionului. Roland Gaross a fost primul care a utilizat un dispozitiv pentru sincronizarea tragerii, o invenţie a unui mecanic pe nume Alkan. Aviatorul francez a montat dispozitivul pe un aparat de zbor Mormane Saulnier, fiind avantajat faţă de adversari, asta până când a fost doborât, aterizând în liniile germane, astfel încât secretul dispozitivului cu pricina a fost dezvăluit. Oricum, sistemul mecanic de sincronizare a tragerii nu era foarte performant, din cauza vitezei limitate de transmitere a semnalelor de la rotorul motorului la mitralieră.
Un maior din artileria britanică, pe nume Colley, a fost cel care a intuit valoarea invenţiilor lui Gogu Constantinescu în ceea ce priveşte transmiterea puterii prin medii lichide, fapt pentru care l-a pus în legătură cu colonelul Blacker, locotenent-colonelul Caddel şi maiorul Hopkinson de la departamentul de aeronautică militară. Aceştia au livrat mitraliere şi muniţie Vickers la atelierul lui Constantinescu, care atunci era amplasat la Alperton. Aplicând principiile din sonicitate, Constantinescu inventează un dispozitiv de tragere sincronizată care conţinea un generator sonic ce producea unde sonice de percuţie de foarte scurtă durată, care erau transmise printr-o conductă ce conţinea ulei de parafină necongelabilă, la un alt generator sonic ce acţiona trăgaciul mitralierei. S-au efectuat mai multe teste, după care sistemul a fost experimentat pe avionul B.E.2 (Blériot Experimental 2), fiind apoi produse 50.000 de sisteme de tragere sincronizată, care au devenit echipament standard al Forţelor Aeriene Britanice. În timpul experimentelor s-a constatat că sistemul nu dădea greş decât dacă muniţia era defectă, motiv pentru care dispozitivul lui Constantinescu a fost folosit şi pentru verificarea muniţiei utilizate în luptele aeriene.
Există persoane care spun că sistemul lui Gogu Constantinescu de tragere sincronizată ar fi scurtat primul război mondial cu aproape 6 luni. Există şi alte persoane care spun că, dacă am pune cap la cap toate aceste „previziuni”, cele două războaie mondiale încă ar avea loc.
Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |