Gerul năprasnic și bandiții terorizau Iașul interbelic: ți se fura și căciula de pe cap. Povești din iarna de acum un secol. Ce scria presa locală acum exact 100 de ani?

Pentru a recrea atmosfera din Iașul anului 1925, am consultat arhivele presei interbelice prin platforma Ziarele Arcanum, unde am descoperit relatări fascinante despre viața cotidiană într-un oraș cuprins de ger și incertitudini.

În Iașul de acum un secol, călătoria cu trenul putea fi o aventură periculoasă. La începutul lunii decembrie 1925, trenul Pașcani Iași a fost atacat cu focuri de armă. Bandiții, relatează presa vremii, intenționau să „oprească trenul și să prade călătorii”. Atacul a avut loc între stațiile Tg. Frumos și Sârca. „Un glonte a pătruns prin geam, perforându-l, într’un compartiment de cl. II, trecând la o înălțime de 10 cm. peste capetele a trei călători, cari se aflau în fotoliuri”, scria atunci ziarul ieșean Lumea. Din fericire, călătorii s-a ales doar cu spaima, iar „în stația Sârca s’a dresat cuvenitul proces verbal. Imediat s’au luat măsuri pentru prinderea bandiților”.

• Citește și: Primele procese în noul Palat de Justiție erau amânate, iar Universitatea se opunea construirii Penitenciarului în Centru. Ce se întâmpla în oraș acum exact 100 de ani?

Fragment din Ziarul Lumea, decembrie 1925

În oraș, polițiștii erau ocupați cu și prinderea altor bandiți. Autori ai „îndrăznețului furt dela d. maior Flexi”.

„Banda cu chei potrivite operează din nou”, anunța tot ziarul Lumea, înainte de a descrie întreaga operațiune. „Eri dimineață niște hoți cu chei potrivite, au deschis locuințe d-lui maior Flexi, din str. Păcurari. D. maior Flexi nu era acasă. Hoții au încărcat tot ce au găsit mai bun în casă, lucruri casnice de valoare, haine și altele. Încărcați cu toate aceste lucruri, hoții sáu retras, dispărănd fără a lăsa vre-o urmă. Paguba suferită de d. maior Flexi e însemnată”.

Fragment din Ziarul Lumea, decembrie 1925

• Citește și: Dramă mare la Iași, acum exact 100 de ani: lumea protesta în stradă din cauză că nu se găsește pește pe piață. „Uniunea pescarilor vinde peștele cui vrea“

Un alt jurnalist relata despre „un proces interesant  (care) s’a dezbătut la Curtea de apel secția II”. Ecaterina Popescu, „o cunoscută proprietară din localitate (..) a fost dată în judecată de un vecin, muncitorul onofrei, pentru abuz de încredere – adică fiindcă prinzăndu-i în curtea sa doi porci, i-ar fi tăiat”. În primă instanță, Tribunalul o achitase pe proprietăreasă, după ce reclamantul ar fi declarat că acceasta i-a plătit porcii. Parchetul a făcut însă apel, pe motiv că „greșit s’a judecat procesul ca «abuz de încredere». Proprietara trebuie să fie judecată pentru furt. (…) Curtea a rămas să se pronunțe ulterior”.

Fragment din Ziarul Lumea, decembrie 1925

La acea vreme de început de decembrie, Iașul își trăia micile și marile drame pe un ger năprasnic. Într-un grupaj de știri din țară, cotidianul bucureștean Universul scria că la Iași, „pe șoseaua Țuțurei (Țuțorei) a fost găsit duminică un om înghețat. Din cercetările făcute s’a stabilit că mortul e mortul a lucrătorul Sebastian Francisco”.

„Un hoț de căciuli acționează în oraș pentru al doilea an”

Presa îi avertiza pe ieșeni că un hoț de căciuli acționează în oraș pentru al doilea an consecutiv: „Odată cu înăsprirea ernei, individul care-și făcuse anul trecut specialitatea de a smulge căciula din capul trecătorilor, a reapărut. Ingeniosul hoț a isbutit să rămăe necunoscut, deși după repetatele furturi ce le-a comis anul trecut, poliția luase măsuri pentru a-l prinde. Însăși cetățenii intrigați de îndrăsneala operatorului se puseseră în gardă. Unii chiar i-au întins o cursă, dar hoțul care e foarte isteș, bănuind că se pusese la cale prinderea lui, și-a incetat activitatea pe la jumătatea ernei din anul trecut în mod brusc”.

Ziaristul de acum 100 de ani anunța în contnuare că „iarna devenind geroasă, hoțul s’a pus pe lucru în direcția predilecției lui: căciulele, dar în seara de 8 dec., incercarea i-a fost de rău augur”. Nu că ar fi fost prins, dar ultima sa victimă, „dl. Bercu Iancovici, un cetățean pașnic din orașul nostru (… care) purta o căciulă mare, de bună calitate (…) simte cum cineva încearcă să-i smulgă căciula din cap. Imediat și-a dat seama că e victima hoțului nărăvaș”. Cetățeanul pașnic a ripostat, „aplicând vertiginos, peste capul hoțului, o lovitură puternică de baston. Corecțiunea a fost atât de puternică, încât bastonul s’a rupt în două”. Hoțul a scăpat cu fuga.

Fragment din Ziarul Lumea, decembrie 1925

De frig sufereau și bolnavii de la Spitalul Sf. Spiridon. Însă acolo veștile erau bune: „Spitalele spiridoniei vor fi bine încălzite”. „Epitropia a pus capăt încălzirei cu lemne ce s’a dovedit nepractică și se pare și mai anevoioasă în ceia ce privește aprovizionarea. S’a hotărât să se pue în aplicare încălzirea prin calorifere ce se găsesc în stare bună. Pentru aprovizionarea cu păcură, epitropia s’a adresat Băncelor «Moldova» și «Dacia», obținând ca fiecare din aceste Bănci să furniseze câte 31 cisterne cu țițeiu. Primele cisterne vor sosi peste câteva zile, când va începe și încălzirea sistematică a spitalelor”.

În țară, din cauza gerului, liniile telefonice din județul Constanța era complet distruse, iar „haite de câte 70-80 de lupi cutreeră câmpiile Dobrogei îngrozind populația”, transmitea ziarul Universul.

Vremea în țară acum 100 de ani

Corespondentul aceluiași cotidian, de la Craiova, scria că „termometrul a înregistrat astăzi, la 7 dim., 22 grade sub zero, lucru ce nu s’a mai pomenit în Craiova de peste 30 de ani. Din cauza acestui frig excesiv, trenurile sosesc și pleacă cu foarte mari întârzieri. Piața s’a scumpit, întrucât sătenii vin foarte greu cu merinde. Haite de lupi înfometați vin prin sate și atacă vitele locuitorilor”. La Sinaia trecnurile soseau „cu întârzieri remarcabile”, iar din Focșani se transmitea despre depistarea cadavrului unui locuitor sfâșiat de lupi.

Clujenii, în cotidianul local Patria, îi luau în derâdere pe ploieșteni, tot din cauza vremii: „În fine, iată și Ploeștii că face sfară în țară cu gerul lui de 14 grade. «Drumurile din județ erau pustii, nimeni nemai încumetându-se să plece de acasă. Mai multe adăposturi de vite au fost atacate de lupi în pădurea Hârsa», se văicărește biata fostă republică. Ce-o să zicem noi clujenii, căci temperatura cea mai scăzută a fost la noi de 22 de grade. Cu 12 mai frig decât la polul Nordic în lunile Mai-Iulie. Afurisit ger!”

Publicitate și alte recomandări video