Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (III)

GALERIE
Eugen Munteanu
  • Eugen Munteanu
- +

Din ce în ce mai neliniștit, tânărul învățat în devenire Gh. Ivănescu formulează către fata de care se îndrăgostise, o serie de misive pe care se pare că nu a avut curajul să le expedieze.

Asaltul amoros al tânărului asistent universitar de la Catedra de Limbă Română a lui Iorgu Iordan, continuă și în vacanță. Pe o foaie de hârtie îngălbenită de vreme, George îi scrie insensibilei tinere studente, cu creionul, misiva de mai jos. De această dată, expeditorul încearcă să detensioneze discursul prin trimiteri la realitățile mizere ale războiului (bombardamentele asupra Iașilor!), manifestând și o oarecare bravură juvenilă. Invitația la o „discuție peripatetică de filosofie” face parte din același arsenal al mijloacelor intelectuale de a‑și impresiona partenerea practicate de un personaj cunoscut dintr‑un roman din epocă al lui Camil Petrescu.

19 Iulie 1941

Mult stimată Domnișoară,

Fapte pe care probabil le bănuiești m‑au împiedicat să‑ți trimit pînă acum acest extras al meu pe care voiam să ți‑l dau chiar la sfîrșitul lunii Maiu. Îl primești acum dacă vei mai fi cumva în Iași. Cum te împaci (sau cum te‑ai împăcat) cu bombardamentele aeriene și cu alarmele? Eu văd că nu mă sinchisesc prea mult, deși mi se pare că am fost tot timpul în Iași și voi rămîne și de acum încolo.

Revista va apărea la 20 Septembrie, într‑o țară nouă și în alte condiții psihologice ale cetitorilor. Cît despre condițiile mele psihologice, cred că ele vor rămîne neschimbate. Dacă nu‑ți displace o discuție peripatetică de filosofie [Tăiat cu o linie: făcută după normele peripatetice ale lui Aristotel], ai putea să mă anunți într‑un fel oarecare.

Respectuoase sărutări de mînă.

G. Ivănescu

 

Pe aceeași pagină găsim ciorna unei scrisori, mai mult ca sigur neexediată, ca și cea de mai sus, în care suferințele geloziei ating dimensiuni atroce. Un presupus flirt nevinovat al fetei cu unul dintre colegi îi apare tânărului drept o catastrofă definitivă și iremediabilă:

21 Iulie 1941

Toată ființa mea se răscoală cînd îmi vine în minte scena în care te văd pe tine aplecîndu‑te spre el pentru a‑l întreba cine știe ce.

Simt o teribilă groază în tot trupul, care mă împinge parcă la cele mai pedepsitoare hotărîri.

Nu știu ce va fi, dar tare mă tem că de aici se va naște nefericirea întregii mele vieți și a vieții tale, dacă va fi să mă căsătoresc cu tine. Voiu rămînea oricînd cu inima îndurerată cînd îmi va veni în minte.

 

Frământările sufletești ale îndrăgostitului par să fi continuat întreaga vară a anului 1941, sporite și de absența din peisaj a domnișoarei Balan, plecată, poate, în vacanță. Dacă urmărim articolele și studiile de lingvistică românească publicate în această perioadă mai ales în „Buletinul Institutului de Filologie Română”, instituție întemeiată de profesorul său A. Philippide și de lingvistul Giorge Pascu, observăm că tânărul asistent universitar Ivănescu era extrem de antrenat în cercetările sale de specialitate (fonetică istorică, dialectologie, limbă literară), dar și în lecturi extinse și aprofundate de filosofie, teorie a culturii și teorie a limbajului. Dăruirea totală pentru știință intrase, pare‑se, în coliziune cu pasiunea pentru tânăra studentă, care sporea o dată cu trecerea timpului. Aceasta este impresia pe care ne‑o sugerează arhiva, care ne mai furnizează un bilet, scris „dintr‑o suflare” pe un petec de hârtie, poate expediat, poate nu. Cel mai probabil avem de a face cu un fragment dintr‑o scrisoare care nu ni s‑a păstrat în varianta „pe curat”. Din scrupul filologic, menționez că aici, ca și în toate piesele care au fost sau vor fi publicate, păstrez întocmai ortografia autorilor misivelor. Fidel normelor recomandate cândva de magistrul său A. Philippide, Ivănescu scrie constant cu î și sînt, pe când ceilalți protagoniști respectă deja regulile impuse la Academia Română de Sextil Pușcariu, adică â și sunt. Pentru conservarea „coloarei locale”, am păstrat și alte particularități grafice prezente în texte: apostroful, ne‑notarea „iot”-ului în cuvinte precum trebue, eri, forme precum aceia în loc de aceea etc. De dragul consecvenței și din respect pentru memoria profesorului meu, am păstrat și în textul meu regulile „vechii ortografii”.

Iată conținutul acestui bilețel, atestând o dureroasă ignorare a îndrăgostitului de către aleasa inimii sale.

7 Sept. 41

Viorica, Am dreptul să cred că tot ții la mine. Dacă este așa, cît de anormale îmi par cele două „întîlniri” (de fapt, neîntîlniri) ale noastre de eri și se azi.

N’ai vrut să‑mi dai nici măcar posibilitatea de a te saluta.

 

Misiva este nesemnată, ceea ce ne întărește presupunerea că nu a fost expediată. Este acum momentul să te informez, lector benevolens, că toate scrisorile care urmează ni s‑au păstrat în multiple variante manuscrise, pline de tăieri, ștersături și adăugiri marginale. Din fericire, pentru unele dintre ele, și anume cele mai ample, am găsit și câte o variantă „pe curat”, cu un scris cursiv, sigur și elegant, cu penița subțire și elegantă, „de sărbătoare”, a profesorului meu. Aceasta era, de altfel, „metoda” de redactare practicată de Ivănescu pentru tot ceea ce scria, inclusiv pentru textele cu caracter științific.

Revenind acum la „nôtre histoire d’amour d’autre fois”, reconstrucția documentară ne conduce la, pare‑se, prima scrisoare realmente expediată de George domnișoarei Viorica Balan. Avem aici de a face cu imperativa solicitare a unei întâlniri, cu precise indicații de timp și loc! Miile, poate zecile de mii de studenți filologi aparținând atâtor promoții care ne‑am perindat pe colina Copoului, nu avem cum să nu tresărim și să ne emoționăm recunoscând locuri și denumiri familiare. De exemplu, strada Toma Cozma, prima pe care o traversăm când, ieșind din clădirea principală a Universității, coborâm spre centrul orașului, este aceeași și se numea la fel și pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri. A purtat mereu numele boierului care a ctitorit la începutul secolului al XIX‑lea biserica din preajmă.

Așa arăta odinioară biserica Toma Cozma, cea care dă numele cunoscutei străzi ieșene din apropierea Universității

 

Institutul de Filologie Română, care se numea deja „A. Philippide”, funcționa, se pare, la etajul al II‑lea al clădirii, în sala unde a fost mai recent Seminarul de Geometrie, după cum ne încredințează colegul Mircea Ciubotaru, cel mai bun cunoscător al istoriei Institutului nostru. (Va urma)

 

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri