Ghici cine a venit la cină
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 26.09.2021

Ghici cine a venit la cină

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Cina de la Napoli, de aseară, este urmată de întâlnirea tripartită de astăzi, de la Ventotenne. Premierul italian Matteo Renzi face oficiile de gazdă pentru Angela Merkel şi François Hollande, înaintea summitului neoficial de la Bratislava. Va trebui să ne obişnuim cu asemenea discuţii în 27 (fără britanici), dar conversaţiile din capitala slovacă sunt importante pentru a semnala că UE este pe cale să-şi regăsească direcţia. 

Este, de altfel, şi miza succesiunii de călătorii ale lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, în a cărui fişă de post figurează organizarea manifestărilor de acest gen. Dar contribuţia principală o vor avea liderii naţionali aleşi.

Aşadar, Renzi şi oaspeţii săi trebuie să facă eforturi pentru asigurarea unui leadership politic, fără a da senzaţia că ia naştere un „Directorat” al celor mari. Nu ar fi, probabil, o veste care să-i încânte pe colegii central-europeni din grupul de la Visegrad, care se pregătesc să propună un ambiţios program de slăbire a componentei supranaţionale. Dar, pe fond, toată lumea aşteaptă mai întâi o iniţiativă rezonabilă în privinţa negocierilor cu Marea Britanie, iar până în prezent singurul enunţ demn de atenţie este apelul la răbdare şi cumpătare lansat de Angela Merkel. N-ar fi exclus ca, în schimbul susţinerii franco-italiene, cancelarului german să i se ceară o linie mai flexibilă faţă de deficitele bugetare, întrucât liderii de la Paris şi Roma vor să impulsioneze creşterea economică prin cheltuieli publice mai mari. Până acum, însă, doamna Merkel a fost un apărător ferm al disciplinei financiare şi e greu de crezut că va face concesii importante în plin sezon electoral, înaintea unor alegeri în care trebuie să joace cartea fermităţii.

Pentru François Hollande, încercarea de a completa profilul Uniunii cu o abordare pro-creştere s-a soldat, până acum, doar cu înfrângeri. E greu de crezut că o modificare a vocabularului comunitar, pe ultima sută de metri înainte de prezidenţialele din primăvara lui 2017, ar putea avea consecinţe electorale majore. Dar, dacă Hollande încă mai speră - şi vrea să evite umilinţa unor alegeri preliminare în propria tabără - cartea europeană e una dintre puţinele pe care le mai are la dispoziţie.    

Dintre cei trei participanţi la cina napoletană, prima întâlnire cu electoratul o va avea, în toamnă, Renzi: e vorba de acel referendum pentru normalizarea şi fluidizarea sistemului politic italian, de al cărui succes şi-a legat viitorul politic liderul de la Roma. Un vot negativ va duce la demisia premierului şi, foarte probabil, la alegeri generale în primăvara sau vara viitoare - exact în perioada în care la Bruxelles va trebui să se discute serios despre sistemul bancar italian. Aşadar, orice mână de ajutor pentru Renzi este, până la urmă, o investiţie atractivă, pentru că un eventual nou Parlament ar putea fi cel mai eurosceptic din istoria postbelică a Italiei. Lista de solicitări a premierului italian este, însă, mult mai lungă şi mai complicată, incluzând şi chestiunea spinoasă a migranţilor şi a politicilor UE în Mediterana şi dincolo de ea.

În mod normal, după această întâlnire ar trebui să putem anticipa care va fi linia dominantă la Bratislava. Spre dezamăgirea federaliştilor, abordarea de tip „mai multă Europa” nu pare a avea câştig de cauză, iar meritul principal (sau vina principală, depinde de unghi) va aparţine Germaniei. Cancelarul preferă ajustările punctuale şi ameliorările la nivel de politici, iar liderii francez şi italian o vor susţine. O Europă „mai bună” este, în definitiv, un slogan electoral cât se poate de adecvat. Problema reformelor de substanţă nu va putea fi discutată decât în ultimele luni ale lui 2017, iar consensul nu va fi deloc uşor. Cine şi-a închipuit că ieşirea Regatului Unit rezolvă totul va constata, probabil, că lucrurile sunt mult mai complicate.

Sistemul „Directoratului” nu este deloc lăudabil, dar pare necesar. O cacofonie generală în privinţa viitorului model de cooperare cu britanicii ar fi, probabil, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla Uniunii, în următorii doi-trei ani. Dacă tot nu se va întâmpla nimic spectaculos pe frontul adâncirii şi extinderii, în ciuda speculaţiilor mai mult sau mai puţin avizate privind diversele iniţiative de „super-stat”, ar fi bine să ne regăsim cumpătul şi să nu blocăm, din motive demagogice, încheierea unui acord comercial bun. Apoi, dacă vom avea suficient curaj, putem deschide discuţia despre noile orizonturi ale Uniunii, care s-ar putea să fie mai puţin însorite decât ne-am închipui.     

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Fascinaţia şi corvoada Cupei

Nicolae GRECU

Fascinaţia şi corvoada Cupei

Competiţia KO are farmecul ei, dar cu rezerve aduse de pe alte coclauri ori tineri crescuţi prin rizibilul „mentoring” e greu să te baţi chiar şi cu Văsălie de la Baia Mare.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (V)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (V)

Speculaţiile etimologico-istorice continuă cu o discuţie despre denumirile vaselor moderne.

Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

pr. Constantin STURZU

Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

Kim Ung-Yong, supranumit "copilul-minune" şi "omul cu cel mai ridicat coeficient de inteligenţă de pe pământ", fost cercetător la NASA, a ales să se retragă, încă tânăr fiind, în ţara sa natală, Coreea de Sud, la o facultate din provincie, ca profesor. 

La plimbare pe axa culturală (1)

arh. Ionel OANCEA

La plimbare pe axa culturală (1)

Dacă parcurgi Iaşul de la Palatul Culturii până la ultimul rond al bulevardului Carol, intrat definitiv în memoria colectivă cu numele de Copou, oricât nerv critic ar avea cineva din partea locului sau de oriunde, trebuie să recunoască, să accepte, să admire personalitatea, duhul specific, farmecul oraşului. Axa aceasta nu este perfectă. În urbanism, indiferent unde în lume, nu există perfecţiune. Dar este vie, variată, dinamică. Este o poveste care se lipeşte de sufletul iubitor de oraş. Dacă reuşim să întregim povestea, să-i adâncim semnificaţiile, ea poate deveni un spaţiu cultural cu forţă de seducţie universală.

pulspulspuls

Iaca un partid şi pentru Gigi!

Iaca un partid şi pentru Gigi!

Pentru că tot e uichend şi, aşa cum am mai zis, nu vrem să vă mai amărâm pandemia cu acreala din politica actuală, am zis că, iată, să vă mai prezentăm şi fate ancorate în sinergia trecutului. 

Caricatura zilei

Victorie Cîțu

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.