anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

vineri, 03.02.2023

Globalizare în alb şi negru

GALERIE
gin
  • gin
- +

Unele fenomene de la Cupa Mondială care se desfăşoară acum în Qatar sunt puse, mai mult sau mai puţin justificat, pe seama acestui concept al contemporaneităţii.

Ce înseamnă această „globalizare” care înfierbântă minţile iubitorilor de sport, în general şi de fotbal, în special? Cupa Mondială din aceste zile amplifică discuţiile. Globalizarea este vinovată şi pentru că nativul camerunez Breel Embolo a „ucis” naţionala ţării sale de baştină, înscriind golul victoriei pentru Elveţia, dar - pentru unii - înseamnă şi apariţia sub egida Cupei Mondiale a unor naţionale care n-au ce căuta acolo. Ambele aspecte sunt discutabile, dar înainte de asta trebuie să înţelegem ce înseamnă mult hulita asta „globalizare”?

Fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului glob, prin mijloace specifice”, glăsuie DEX printr-o definiţie menită a fi înţeleasă fix „buştean”. O altă definiţie, mai explicită, zice că „globalizarea este procesul de integrare internaţională care rezultă din schimbul de opinii, produse, idei şi alte aspecte ale culturii la nivel mondial”. O definiţie mai stufoasă, dar atât. Pentru că, la fel ca infuzia de chinezi în reprezentativele de tenis de masă, de kenyeni şi etiopieni sub diverse steaguri la atletism, ori de samoani sau tongani la rugby, nu e vorba de consecinţele globalizării. Deoarece realităţile din secolul XXI înseamnă şi comunicare mai intensă şi reţele de socializare sau căsătorii mixte. Dincolo de concurenţa teribilă la unele sporturi şi la unele naţiuni, care fac sportivii să-şi caute alte patrii pentru acces la medalii. Şi dincolo de alte naţiuni care de-abia îi aşteaptă cu portofelul plin!

O altă problemă legată de blestemata globalizare este apariţia la Cupa Mondială a unor echipe de foarte slabă calitate. Cei care urmăresc mai multe sporturi de echipă ştiu acest fenomen manifestat şi la handbal, şi la volei şi la baschet, mai puţin la rugby şi hochei, sporturi mai conservatoare. Este pe undeva o continuare a politicii FIFA din anii '70-'90, care a avut consecinţe pozitive: Algeria 1986, Camerun 1990, Coreea de Sud şi Senegal 2002 sunt câteva exemple doveditoare. Recent, un renumit gazetar bucureştean deplângea prezenţa naţionalei Costa Rica la Mondiale, sub impresia recentului 0-7 cu Spania. Uitând că mulţi „ticos” din această echipă au jucat acum opt ani şi la Mondialul din Brazilia, la care Costa Rica a pierdut de-abia în sferturi la lovituri de departajare în faţa Olandei, după ce a învins Uruguay, Italia, Grecia şi a remizat cu Anglia.

Şi asta nu-i nimic. Peste patru ani, ne aşteaptă o Cupă Mondială cu 48 de echipe, organizată de trei ţări CONCACAF: SUA, Canada şi Mexic. Algoritmul de calificare nu este încă bătut în cuie, dar un exemplu e clar; zona CONCACAF va avea trei echipe direct calificate, încă trei din preliminarii, plus eventual încă două din eventuale baraje. Să ne aşteptăm la Nicaragua şi Republica Dominicană la Cupa Mondială? Asta da, globalizare!

PS:

1. N-am nici simpatie, nici antipatie pentru LGBT, dar am o întrebare pentru danezi: dacă se retrag de la Cupa Mondială din Qatar nu favorizează cumva 1-2 echipe în lupta pentru calificare? Fair-play, please!

2. După episoadele Rusia şi Qatar şi intrerludiul CONCACAF 2026 ce urmează în serialul FIFA al dansului în străchini: cumva China 2030?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Viaţa publică românească în derivă

Alexandru CĂLINESCU

Viaţa publică românească în derivă

Au trecut doar câţiva ani de la marile demonstraţii de protest împotriva unor legi care urmăreau exonerarea unor infractori sus-puşi; astăzi, miile, zecile de mii de protestatari de odinioară par complet apatici, deşi ar avea nu o dată motive să iasă în stradă. Blazare? Resemnare? Indiferenţă? Evident că această lipsă de reacţie le dă guvernanţilor sentimentul impunităţii, ceea ce nu anulează însă teama că s-ar putea confrunta cu mişcări de protest.

opinii

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

George PLEȘU

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

Ar fi păcat ca cel mai iubit poet specializat în îngeri, întâmplător absolvent al liceului, să nu fie omagiat în spaţiul care marchează atât de multe momente importante din viaţa fiecărui adolescent care are privilegiul de a-i trece pragul. Măcar pentru următorii 75 de ani.

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

pr. Constantin STURZU

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

La recenta aniversare, pe 24 ianuarie 2023, a Unirii Principatelor Române, s-au trezit (în deja „buna” tradiţie woke!) unii să pună sub semnul întrebării prezenţa Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei pe scena din Piaţa Unirii, la momentul discursurilor festive. Motivul? „Biserica Ortodoxă s-a opus Unirii Principatelor”. 

În contra direcției noii legi a învățământului

Lucia-Gabriela MUNTEANU

În contra direcției noii legi a învățământului

Actuala variantă a proiectului de lege a învățământului prevede desființarea specializării învățătoare/ învățător din statutul de funcționare a liceelor și colegiilor pedagogice, școli din domeniul vocațional. Am afirmat argumentat în repetate rânduri, în spațiul public, ca profesoară de patru decenii la Școala Normală „Vasile Lupuˮ din Iași, că ar fi o greșeală, o nedreptate, o discriminare în raport cu celelalte tipuri de licee vocaționale, o lipsă de viziune în politica educațională, o intervenție brutală și lipsită de beneficii în continuarea unei tradiții educaționale vii și nu moarte, tradiția normalistă, în stare să slujească cea mai stringentă modernitate.

pulspulspuls

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Chiar aşa s-a întâmplat, dragi telespectatori: nea Măricel, şeful de la partidoiul ieşean, a profitat se pare de faptul că menistrul Sănătăţii e pe tarlaua lui la Bucureşti şi i-a şterpelit lui dom’ Costel, şeful liberalilor ieşeni, o marfa electorală toată numai macră, bună de chiftele în campanie, chiar de sub nas!

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.