Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

GALERIE
george plesu
  • george plesu
- +

Acoperită de tăcerea asurzitoare a celei mai mari părţi din mediul universitar şi academic ieşean, agenda personală a managerului Ateneului a ajuns să ţină loc de politici culturale la Iaşi. Cu un primar aflat - la propriu - într-o permanentă goană după imagine, oportunitatea de a mai poza în faţa unui bust s-a dovedit o tentaţie irezistibilă. 

Raţiunea şi protestele istoricilor (Alexandru Muraru, colegul de partid din PNL al lui Apreotesei; Florea Ioncioaia; Adrian Cioflâncă) n-au contat, a fost mai importantă placa orientată spre sensul de coborâre a Copoului pe care scria, ca o referinţă de tristă amintire la Radu Mazăre, că bustul lui Octavian Goga este „inaugurat de către” (citat de pe soclu) primar Mihai Chirica şi manager Andrei Apreotesei.

La rândul său, Vladimir Tismăneanu a semnalat celor doi prezenţa la BCU „Mihai Eminescu” a unor volume de cântece legionare care au pe copertă cuplul Octavian Goga - A.C. Cuza. Iar Theodor Paleologu, după ce a subliniat şi el decizia inoportună de a-i ridica statuie celui considerat, în jurnalul influentului demnitar şi ideolog nazist Alfred Rosenberg, drept cel mai serios partener al lui Hitler din România, a atins şi aspectul estetic, considerând bustul „pur şi simplu hidos”. În schimb, Paleologu a reiterat apelul făcut către primarul Chirica de a repune pe postament statuia lui George Mârzescu, dată jos de legionari în 1940, cerere rămasă fără răspuns.

După ce am demonstrat într-un articol scris pentru Dilema Veche că bustul a fost amplasat ilegal, neavând aprobarea (necesară conform art.5 din legea 120/2006) Comisiei Naţionale pentru Monumente de For Public, prezidată de criticul de artă Pavel Şuşară, nici pe cea a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 5, care se ocupă de judeţele Iaşi, Bacău, Vaslui, managerul Ateneului a invocat brusc că amplasamentul din Copou ar fi temporar, iar bustul urmează a fi mutat într-un parc. Evident, comunicatul de presă iniţial şi declaraţiile pline de fală ale protagoniştilor nu menţionau aşa ceva, scuza provizoratului venind după ce au fost prinşi cu actele lipsă.

Apreotesei nu pare capabil să înţeleagă de ce sunt voci care, în loc să-i aplaude tenacitatea şi voluntarismul, contestă acţiunile sale care acoperă numeroase arii unde nu are expertiză şi variază de la spectacole mai bune sau mai puţin reuşite, la expoziţii încropite sau prezentate inadecvat, de la intervenţii nefericite asupra faţadei clădirii Ateneului, până la propuneri groteşti de modificare a faţadelor unor clădiri de patrimoniu (vezi Cinema Victoria), de la înfiinţarea singurei capele dintr-o instituţie publică de cultură din ţară, în oraşul cu cele mai multe biserici, până la refacerea de morminte şi organizarea de slujbe de pomenire. Cele din urmă îmi aduc aminte de ceremonia de sfinţire a spaţiului trazit/Iaşi, organizată de artistul contemporan Dan Acostioaei în 2015, care justifica mai mult sau mai puţin ironic acţiunea prin faptul că „aprecierea oricărei forme de artă implică o formă de reverenţă pioasă foarte asemănătoare cu sentimentul religios”.

Mare parte din aceste iniţiative au avut loc, evident, fără a fi supuse spre aprobare în Consiliul Local şi, aşa cum a demonstrat recent o anchetă jurnalistică, cu achiziţii care au eludat SICAP-ul (modalitatea obligatorie pentru achiziţii din bani publici). Când ai cel mai mare buget al unei instituţii culturale subordonate Primăriei (peste 7 milioane de lei) şi susţinere necondiţionată, există riscul dezvoltării unei senzaţii de intangibilitate.

Nu vreau să se înţeleagă că întreaga activitate managerială de la Ateneu este deficitară: sunt anumite aspecte care au cunoscut o îmbunătăţire greu de contestat. Programarea cantitativă a spectacolelor şi activităţilor şi numărul de bilete vândute, turneul prin localităţi mai mici, o încercare de deschidere către comunitate, prin organizarea de evenimente în cartiere, libertatea pe care a dat-o unui specialist care se ocupă de programarea filmelor în cadrul cinematecii sunt aspecte salutare. La nivel operaţional, insistenţa de care dă dovadă atunci când prezintă diverse propuneri neinspirate şi nu renunţă, în pofida criticilor, poate fi un atribut pozitiv. Problema intervine atunci când un director executiv încearcă să fie şi director artistic nu doar pentru instituţia sa, ci pentru o fostă capitală culturală a României.

Aşa inadecvată, făcută în pripă şi votată pe repede înainte pentru a bifa un criteriu eliminator al competiţiei pierdute lamentabil de Iaşi de a fi desemnat Capitală Europeană a Culturii, strategia culturală a Iaşului adoptată în 2015 este singurul cadru aprobat pentru activitatea instituţiilor publice de cultură din Iaşi. Iar simbolurile, ritualurile şi modurile în care statul îşi marchează prezenţa în spaţiul public, inclusiv prin monumente, intervenţii asupra faţadelor, restaurări şi alte gesturi cu impact asupra spaţiului public (spaţiul nostru, comun), trebuie să fie apanajul unei instituţii specializate şi să treacă prin filtrul unui for de specialişti, nu rodul imaginaţiei, gustului, obsesiei naţionaliste, religioase sau paseismului unui singur om, oricât de capabil, talentat sau susţinut politic s-ar crede sau ar fi el. De aceea, după modelul Centrului Cultural Clujean, şi Iaşul are nevoie de un Institut Cultural Ieşean care să propună, printre altele, o nouă strategie culturală, un cadru care să reglementeze inclusiv relaţia cu spaţiul public. Mai multe despre asta, în articolul următor.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

Cosmin PAȘCA

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

În loc să vină cu soluţii pe fond, să fie pro-activ în negocierile cu USR PLUS, s-a agăţat ostentativ de forma solicitărilor. Atitudinea defensivă a primarului trădează reaua credinţă sau, în cel mai bun caz, un orgoliu prostesc. Sigur, şi reprezentanţii USR PLUS sunt încăpăţânaţi, pe alocuri obraznici, dar ei pentru asta au fost trimişi în CL.

Filmuletul zilei

opinii

Teste

Codrin Liviu CUȚITARU

Teste

Neîndoios, ceva grav se petrecuse în procesul evaluării, făcându-l pe Grimase să intre în şoc. Suspiciunea mi-a fost întărită şi de amănuntul că bietul corector ţinea între degetele încârligate de la mâna stângă o foaie scrisă - în mod evident una dintre numeroasele şi buclucaşele lucrări.

Inegalitatea veniturilor

Alin ANDRIEȘ

Inegalitatea veniturilor

Trăim vremuri excepţionale în care inegalitatea socială, atât din perspectiva veniturilor, cât şi a avuţiei individuale, se adânceşte. Cauzele şi consecinţele creşterii disparităţilor la nivelul veniturilor şi a averii reprezintă elemente centrale ale dezbaterilor atât la nivelul economiştilor, cât şi al politicienilor. Deşi nivelul de trai a înregistrat o creştere semnificativă în ultimele decenii, iar inegalitatea veniturilor la nivel global s-a redus, inegalitatea din perspectiva veniturilor a crescut semnificativ la nivel naţional în majoritatea ţărilor.

Justificările justiţiei

Florin CÎNTIC

Justificările justiţiei

Cum lumea este încă agitată după măcelărirea cinică a unui urs de trofeu de către un cetăţean din Liechtenstein invitat dubios şi cam ilegal de nu ştiu ce asociaţie maghiară de vânători din Covasna, a trecut neobservat un eveniment important: o hotărâre a Curţii Constituţionale care a creat deranj în justiţie.

pulspulspuls

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Informaţii interesante transpiră în ultimele zile despre liberalii ieşeni, stimaţi telespectatori. Prin culisele politichiei de la Bucale se zvoneşte că în parohia de la Iaşi ar fi apărut o mare problemă de lidărşip, ca să ne exprimăm mai elevat: nu prea ar vrea nimeni mai de soi să se bage pe locul de şef lăsat liber de Paralexe, până se clarifică într-un fel sau altul aspectele penale ale acestuia. 

Caricatura zilei

Lupii manifestanți

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.