Grafitti la Iași – câteva instantanee locale din Piața Unirii și Pasajul Octav Băncilă

Vă propunem mai jos câteva instantanee  locale, o scurtă istorie a fenomenului și a semnificației lui. Grafitti-urile surprinse în albumul foto de astăzi sunt din zona Pasajului Octav Băncilă și din Piața Unirii.

Cu origini vechi, încă din antichitate, trecând prin statutul de act de vandalism ca să ajungă în anumite condiții la recunoașterea ca formă de artă urbană, fenomentul graffiti a evoluat semnificativ de-a lungul anilor. În ultima perioadă, el este tot mai des întâlnit în discuțiile despre expresia culturală, dar și despre transformarea spațiului public.

Legalizarea și recunoașterea artistică a formei de artă Grafitti

În multe orașe din întreaga lume, autoritățile au început să recunoască graffiti-ul ca formă legitimă de expresie artistică. De exemplu, în 2023, orașul Berlin a lansat un program dedicat legalizării și promovării desenelor de tip grafitti, de mari dimensiuni, oferind artiștilor spații desemnate pentru a crea fără teama de repercusiuni legale. Acest trend a fost urmat și de alte metropole precum New York, Londra și São Paulo, unde există deja cartiere întregi transformate în adevărate galerii de artă urbană. În orașe precum Lisabona și Medellín, proiecte comunitare susținute de autorități locale și organizații non-guvernamentale au transformat cartiere întregi, atrăgând turiști și revitalizând economia locală. Proiectele de grafitti mari și complexe au devenit puncte de atracție turistică, iar turiștii vizitează adesea aceste locuri atât ca să admire arta stradală, cât și pentru a înțelege mai bine cultura locală.

Impactul social și politic al graffiti-ului

Creațiile de tip graffiti au fost adesea utilizate ca mijloc de protest social și politic. În ultimii ani, se pare că a crescut numărul de lucrări care abordează în mod special teme precum inegalitatea socială, schimbările climatice și drepturile omului. În 2020, în timpul protestelor Black Lives Matter din Statele Unite, graffiti-ul a devenit un instrument de rezistență și solidaritate, multe opere devenind virale pe rețelele sociale și atrăgând atenția internațională.

Graffiti-ul în era digitală

Tehnologia a adus o nouă dimensiune în arta graffiti-ului. Artiștii contemporani folosesc realitatea augmentată (AR) și realitatea virtuală (VR) pentru a crea experiențe interactive, unde privitorii pot explora lucrările în moduri inedite. De asemenea, apariția criptomonedelor și a tokenurilor nefungibile (NFTs) a deschis noi oportunități pentru artiștii stradali, care acum își pot vinde lucrările în format digital, păstrând totodată originalitatea și unicitatea operei.

Provocări și controverse ce țin de arta stradală

În timp ce universități și instituții culturale din întreaga lume au început să ofere cursuri și workshop-uri dedicate artei urbane, graffiti-ul rămâne un subiect controversat. Chiar dacă multe muzee includ acum secțiuni de artă stradală în expozițiile lor, contribuind la schimbarea percepției publicului asupra acestui fenomen, o serie de orașe se confruntă cu dilema de a echilibra promovarea artei urbane și combaterea vandalismului. În Paris, de exemplu, autoritățile au intensificat măsurile împotriva graffiti-ului neautorizat, în timp ce alocă fonduri pentru proiecte de artă stradală controlate. Această dualitate reflectă tensiunea continuă dintre dorința de a proteja patrimoniul urban și nevoia de a sprijini libertatea de expresie.

Fenomenul graffiti continuă să evolueze și să redefinească limitele artei și ale spațiului urban. De la recunoașterea legală și până la utilizarea tehnologiei de ultimă generație, graffiti-ul a devenit o parte integrantă a discursului cultural și social global. În ciuda controverselor și provocărilor, arta stradală rămâne o expresie puternică a identității urbane și o forță catalizatoare a schimbării sociale.

Publicitate și alte recomandări video