anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

"Greyhound" - un film pe care-l aşteptam de la Tom Hanks (II)

GALERIE
pr Constantin Sturzu
  • pr Constantin Sturzu
- +

În această a doua parte a articolului vom sonda alte câteva elemente ale filmului ce au corespondent în viaţa duhovnicească. Convoiul de nave care pleacă din Statele Unite spre Marea Britanie trece prin trei zone. 

La plecare beneficiază de "acoperire aeriană", apoi urmează, în mijlocul oceanului, să traverseze zona numită Black Pit ("groapă neagră") timp de vreo 50 de ore până să primească din nou sprijin de la avioane militare - ale aliaţilor, de data aceasta. Acestea sunt şi cele trei etape ale vieţii duhovniceşti pe care le găsim descrise pe larg în lucrarea Părintelui Zaharia Zaharou, "Adu-ţi aminte de dragostea cea dintâi", publicată de Editura Doxologia în 2015. Mai întâi, avem "acoperire de Sus" - primim ceea ce se numeşte harul "bogăţiei nedrepte" (v. Luca 16, 1-12). Apoi urmează perioada generic numită "harul părăsirii", când trecem prin ispite care ne sunt de folos pentru mântuire. În final, ajungem să ne bucurăm iarăşi de harul protector, har care "nu se mai ia de la noi".

Chiar şi în perioada cea mai grea, când percepţia noastră subiectivă ne poate face să credem că ne-a părăsit Dumnezeu, de fapt harul (con)lucrează. Sugestivă este secvenţa din film în care, în mijlocul unei bătălii foarte grele, camera de filmare se ridică până deasupra norilor, dezvăluind o superbă auroră boreală. Aşa cum particulele de vânt solar intră în câmpul magnetic al Pământului şi creează acest fenomen ce poate fi remarcat de ochii noştri, tot aşa omul duhovnicesc poate "percepe" prezenţa harului dumnezeiesc chiar şi în momentele cele mai cumplite (a se vedea vieţile sfinţilor mucenici). Între primul moment de acoperire aeriană şi următorul, convoiul de nave parcurge un traseu de 50 de ore. Este un număr cu profunde semnificaţii creştine. Cifra 50 poate fi descompusă în de şapte ori câte şapte (49), la care se mai adaugă o zi. Şapte este numărul zilelor creaţiei, iar ziua care se adaugă este Ziua Cincizecimii, cea de-a Opta (ziua Învierii şi a "Împărăţiei neînserate").

Căpitanul Ernest Krause (Tom Hanks) este un adevărat păstor, fapt accentuat simbolic şi de faptul că, atunci când încep luptele, cere "cojocul din blană de oaie" şi "mănuşile de blană, nu cele tricotate". În film este şi un moment în care lasă cele 99 de oi pentru a o căuta pe cea rătăcită (Cf. Matei 18, 12): se opreşte să salveze 28 de oameni de pe o navă scufundată de inamic, în loc să se îndrepte imediat spre întregul convoi. Pe tot parcursul luptelor, chiar şi în momentele de acalmie - adică vreo 48 de ore -, nu mănâncă nimic din ce-i tot aduce bucătarul şi stă permanent în picioare. E o ilustrare a îndemnului: "Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită" (Marcu 14, 38). Când picioarele îi sângerează, îşi pune o pereche de papuci de casă primiţi cadou de la prietena sa, Elie. Şi în viaţa duhovnicească, în momentele vecine cu disperarea, se poate apela la "confortul" acelui ceai recomandat de Părintele Sofronie Saharov unui călugăr atonit ajuns la limita puterilor sufleteşti. Finalul îl va găsi cu discrete lacrimi în ochi, dar impasibil la ovaţiile celor ce-şi exprimau recunoştinţa. Este atitudinea omului care ştie că lui Dumnezeu îi datorează totul, mai ales biruinţa în luptă.

Bătălia navală dusă de Greyhound ne arată cât de importantă este implicarea tuturor şi executarea întocmai a ordinelor primite de la comandantul Krause. Şi în Biserică este esenţială respectarea ierarhiei şi ascultarea de povăţuitorii duhovniceşti. Respingerea atacului primului submarin este "o reuşită a tuturor". Asta nu înseamnă că "păstoriţii" nu pot veni şi ei cu sugestii ce sunt de mare folos - atunci când ei, de exemplu, îi atrag atenţia căpitanului că se risipesc resurse din dorinţa de a lovi inamicul. Ca în orice comunitate, nu lipsesc nici momentele de tensiune internă. Cei doi soldaţi americani care se bat între ei îşi regretă fapta în faţa comandantului Krause, nici unul nu caută să se îndreptăţească pe sine (ei sunt, astfel, chip al pocăinţei). De aceea, comandantul nu-i mai pedepseşte, ci doar le cere "să-şi refacă relaţia" şi "să aducă pacea".

Nava Greyhound are un radar de suprafaţă, dar şi un sonar - luptele duhovniceşti se duc în zone vizibile, dar şi în adâncurile nesondate încă ale inimii. Pericolul ce vine de la submarinele naziste este cel mai adesea greu de perceput. Nici lucrarea diavolului nu e, de obicei, vizibilă pentru noi. Dar sunt şi momente în care submarinele urcă la suprafaţă - adică uneori se arată clar lucrarea vrăjmaşului, lupta e făţişă.

Dincolo de lupta propriu-zisă, cea cu arme (ispite prin care suntem atacaţi spre stârnirea patimilor), mai este şi un adevărat război psihologic dus de nazişti. Ei intră de mai multe ori pe frecvenţa radio şi transmit americanilor că nu pot scăpa şi că cei dragi vor suferi pentru moartea lor. Mesajele acestea sunt transmise de pe un submarin care-şi spune Gray Wolf (lupul gri). La finalul uneia dintre aceste ameninţări, vocea inamică spune: "Gray Wolf e atât de înfometat!" şi încheie cu un urlet. Prilej de a ne reaminti, astfel, de acest avertisment: "Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită" (I Petru 5, 8). Dacă la primele intervenţii pe unde radio ale inamicilor comandantul Krause cere să se schimbe frecvenţa, la ultima dintre ele nu mai reacţionează. Omul călit în lupte duhovniceşti poate auzi vocea vrăjmaşului fără să se mai tulbure.

Aceste submarine, adevărată "haită de lupi", "aşteaptă căderea nopţii": "Vine noaptea când nici un om nu poate lucra, Ernie" - spune Charlie, secundul căpitanului Ernest. O replică inspirată din: "Trebuie să fac, până este ziuă, lucrările Celui ce M-a trimis pe Mine; că vine noaptea, când nimeni nu poate să lucreze" (Ioan 9, 4). În ispite, diavolul ne momeşte cu multe şi caută mereu să ne distragă atenţia. Este ceea ce se întâmplă şi în film, când un submarin inamic foloseşte o momeală pentru ca americanii să risipească muniţia lovind în gol.      

După ce scufundă primul submarin, un membru al echipajului îi spune comandantului Krause, entuziasmat: "Cincizeci de nemţi mai puţin!". Creştineşte, căpitanul îi dă o replică menită să-l pună pe gânduri: "Cincizeci de suflete...". Diavolul ne atacă şi prin oameni, dar nu ei ne sunt adevăraţii vrăjmaşi. Trebuie să ne doară inima pentru orice suflet pierdut prin lucrarea satanei.

Creşterea intensităţii luptei duhovniceşti înseamnă şi atingerea unor momente în care nevoitorul pare să iasă din reguli şi tipare, precum vedem la Părinţii din Pateric. Comandantul Krause transmite, spre finalul traversării acelei Black Pit, că "trebuie să încălcăm protocolul (...), fără zig-zaguri, fără manevre evazive", pentru a ajunge "cât mai repede la acoperirea aeriană". Mesajul de ajutor trimis amiralităţii ajunge să fie condensat într-un singur cuvânt: ajutor!, spre a nu fi interceptat de inamici. Şi în viaţa duhovnicească se comunică lapidar, spre a nu da vrăjmaşului şansa de a ne ataca - aflând ce gândim.

Citind unele recenzii ale filmului din SUA, am observat că pe unii îi deranjează fenomenul repetiţiei: cam jumătate din totalul dialogurilor este formată din comenzi sau rapoarte militare repetate. Acesta este un procedeu stilistic des uzitat în Sfintele Scripturi, mai ales în Vechiul Testament, apreciat chiar şi de către un Emil Cioran care spune, într-unul din textele sale, că numai parcurgându-le cu răbdare poţi să "înţelegi cât e de frumos". Desigur, noi avem în vedere aici un soi de frumuseţe dostoievskiană, cea care va salva (mântui) lumea. Acest tip de frumuseţe cultivă "Greyhound" - un film uimitor, având în vedere în ce epocă cinematografică este creat şi ce valori cultivă astăzi Hollywoodul. O peliculă cât o icoană a luptelor duhovniceşti, în care esenţială este permanenta chemare a ajutorului lui Dumnezeu şi încredinţarea că El este Cel ce "odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea" (I Corinteni 10, 13).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Opțiunile geopolitice ale Europei în confruntarea dintre America și China

Alexandru LĂZESCU

Opțiunile geopolitice ale Europei în confruntarea dintre America și China

Deşi europenii au evitat până acum, în general, să adopte o atitudine excesiv de contondentă în raport cu China şi nici nu s-au raliat poziţiei americane, pe care totuşi o împărtăşesc în mare parte, au devenit tot mai îngrijoraţi şi mai iritaţi de atitudinea tot mai agresivă a Berlinului.

Filmuletul zilei

opinii

La masa oficială

Nichita DANILOV

La masa oficială

În aparenţă, înfăţişarea bonomă lui Medvedev degaja linişte şi echilibru. Dar asta era doar aparenţă. Căci pixul pe care preşedintele îl învârtea între degete în timp ce stătea în prezidiu exprima destul de multe. Nesiguranţă? Plictiseală? Nerăbdare?

Viaţa ca teatru, omul ca spectacol

Dana ȚABREA

Viaţa ca teatru, omul ca spectacol

Dacă viaţa ar fi asemenea unei scene de teatru, atunci omul nu ar putea fi decât actor sau spectator. Metafora vieţii ca teatru, în sensul scoaterii din context a replicilor lui Jaques din As You Like It de William Shakespeare, conduce la o interpretare prejudiciată („Lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii sunt actori”). 

Ultimele zile

Michael ASTNER

Ultimele zile

După ce petrec săptămâni bune la ţară, la Amnaş, cum-necum vine momentul în care parcă simt că gata, ajunge. Şi asta dincolo de eventualele chestiuni concrete ce-ar fi de rezolvat la oraş. Iar din momentul acela, al fixării datei plecării, ultimele zile capătă un ritm şi-un conţinut al lor: încep să pregătesc curtea şi casa pentru absenţa mea, să fac, adică, oareşce ordine, să fac curat etc.

pulspulspuls

O mare minune dumnezeiască la saloanele Covid de la Iaşi

O mare minune dumnezeiască la saloanele Covid de la Iaşi

Pentru că e uichend, haideţi să fie, conform tradiţiei, tot fără politichie, deşi e campanie. 

Caricatura zilei

Dacia Debut

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.