„Gruparea și hrana sunt acum foarte importante”. Recomandările specialiștilor ieșeni pentru protejarea animalelor de fermă în perioada de ger

Potrivit Cristinei Simeanu, specialist în ecologie și protecția mediului din cadrul Universității de Științele Vieții ,,Ion Ionescu de la Brad” (USV), animalele dispun de adaptări naturale la frig, precum blana, stratul adipos sau comportamentele de grupare, însă în condiții de ger accentuat aceste mecanisme nu mai sunt suficiente fără intervenția fermierilor.

„Animalele pot face față temperaturilor scăzute, însă gerul persistent, combinat cu vântul și umezeala, accelerează pierderile de căldură și poate duce rapid la probleme de sănătate”, a menționat Cristina Simeanu într-o postare pe Facebook.

Cum ajutăm animalele să reziste gerului

Cristina Simeanu subliniază că una dintre cele mai frecvente cauze ale problemelor de sănătate în perioadele geroase este expunerea la curenți de aer și la suprafețe reci. Utilizarea unui strat gros de așternut uscat este esențială, în special pentru animalele tinere sau de talie mică, care sunt mult mai sensibile la temperaturile extreme.

„Adăposturile trebuie izolate, iar curenții de aer eliminați. Podelele reci și umede cresc rapid pierderile de căldură corporală”, a evidențiat specialistul.

În perioadele de ger, necesarul energetic al animalelor crește considerabil. Specialistul recomandă suplimentarea rațiilor cu furaje cu valoare energetică ridicată și asigurarea accesului permanent la hrană de bună calitate.

„O rație neadaptată temperaturilor foarte scăzute duce la slăbire, scăderea imunității și, implicit, la îmbolnăviri”,  a subliniat Cristina Simeanu.

Un aspect adesea neglijat este accesul la apă. Adăpătorile trebuie verificate periodic, iar apa schimbată ori de câte ori este necesar.

„Deshidratarea apare frecvent iarna, mai ales atunci când apa îngheață în adăpători. Animalele trebuie să aibă acces constant la apă potabilă, chiar și în zilele cu ger puternic”, a spus Cristina Simeanu.

Umezeala favorizează pierderile de căldură și apariția bolilor respiratorii.

„Un așternut curat și uscat contribuie decisiv la menținerea unui microclimat confortabil”, a menționat specialistul.

Totodată, Cristina Simeanu recomandă observarea zilnică a comportamentului animalelor. Tremuratul, izolarea față de grup sau scăderea apetitului sunt semne clare de disconfort termic și necesită intervenție rapidă. În perioadele cu ger extrem, specialistul recomandă evitarea manipulărilor inutile și a transportului animalelor, deoarece efortul fizic suplimentar crește consumul energetic și nivelul de stres.

„Gruparea animalelor ajută la conservarea căldurii corporale, așa cum se întâmplă și în mediul natural”, a conchis aceasta.

Publicitate și alte recomandări video