Potrivit acestui raport de anchetă parlamentară, aproximativ 10.000 de familii au fost nevoite să ramburseze alocaţii în valoare de zeci de mii de euro, după ce au fost acuzate în mod eronat de fraudă - ceea ce le-a aruncat în şomaj, în faliment sau le-a determinat să divorţeze.

Documentul parlamentar prezintă această gestionare - care a durat zece ani - drept o ”nedreptate fără precedent”. Presiuni în vederea unei demisii a Guvernului au crescut săptămîna aceasta, după ce parteneri de coaliţie ai lui Rutte au îndemnat Guvernul să ia în calcul în mod serios demisia.

Liderul Partidului Laburist (opoziţie) a demisionat joi, din cauza rolului pe care l-ajucat în acest scandal. Rutte a anunţat joi seara că soarta Guvernului urmează să fie decisă într-o şedinţă a Executivului. ”Mă aştept ca problema viitorului nostru politic să fie pusă la acel moment”, a declarat el presei în urma unei reuniuni de criză cu miniştri din cadrul formaţiunii sale.

Miniştri din cadrul celorlalte partide aflate la putere au anunţat joi seara că au luat deja o decizie, fără să facă alte precizări. În cazul în care Mark Rutte îi prezintă vineri demisia sa regelui Willem-Alexander, Guvernul va cădea pentru prima oară din 2012, când primul cabinet al lui Rutte a căzut din cauza unor dibvergenţe cu privire la măsuri de austeritate.

Această criză are loc cu două luni înaintea unor alegeri parlamentare, prevăzute la 17 martie, şi în contextul unei izolări foarte stricte în Olanda împotriva covid-19. Mark Rutte a anunţat că aceste restricţii urmează să rămână în vigoare cel puţin până la 9 februarie. El a răspuns marţi, când a fost întrebat despre o eventuală demisie, că Guvernul său va putea să gestioneze criza covid-19 în cazul în care va asigura interimatul până după alegeri.