Harta dureroasă a avorturilor la cerere din România: în unele județe, aproape o sarcină din două este întreruptă. Cum stă Iașul

Dintre acestea, 7.785 au fost avorturi la cerere, realizate la inițiativa femeii, o scădere de circa 4% față de anul trecut (8.088 cazuri). Cu toate astea, România continuă să înregistreze peste 117 avorturi la cerere pentru fiecare 1.000 de nașteri, după cum reiese din datele din raport.

Iașul, sub media națională, dar fenomenul persistă

La Iași, numărul avorturilor la cerere a scăzut de la 188 în primul semestru al anului trecut la 151 de cereri în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 20%. Indicele raportat la 1.000 de femei de vârstă fertilă, adică 15-49 de ani, a coborât de la 2,2 la 1,8 în primul semestrul al acestui an, iar raportat la 1.000 de născuți vii a scăzut de la 55,9 la 45,4. Datele au fost colectate de Direcția de Sănătate Publică de la spitale și cabinete de obstetrică-ginecologie publice și private, se precizează în raport.

Pe segmentul total al întreruperilor de sarcină (medicale și la cerere), Iașul înregistrează o scădere similară: 422 de cazuri în 2025, față de 481 de cazuri în 2024. Cu toate acestea, județul rămâne în jumătatea superioară a clasamentului la nivel național, chiar dacă valorile sunt sub media țării.

Scăderea poate fi pusă pe seama unei mai bune informări medicale și a accesului crescut la metode contraceptive, dar și pe tendința generală de a evita întreruperile de sarcină în spitalele publice, unde numărul acestora este în scădere constantă.

București, Dolj și Constanța: cele mai multe avorturi la cerere

Capitala rămâne, de departe, județul cu cele mai multe avorturi la cerere raportate: 1.040 de cazuri în primul semestrul al acestui an, în creștere față de 1.004 în 2024. Indicele raportat la 1.000 de femei de vârstă fertilă a urcat ușor, de la 4,9 la 5,1.

După București, urmează Constanța (642 cazuri) și Dolj (561 cazuri), ambele județe cu valori ridicate și o ușoară scădere față de anul trecut. De remarcat este că, în Dolj, pentru fiecare 1.000 de nașteri sunt 282 de avorturi la cerere, ceea ce înseamnă că aproape o treime dintre sarcini sunt întrerupte.

În Gorj s-au raportat 454 de avorturi la cerere, după cum mai reiese din analiza făcută de „Ziarul de Iași”, cu un indice de 524 la 1.000 de născuți vii, o valoare care se situează printre cele mai ridicate din țară.

În Brăila, situația e chiar mai gravă: 424 de avorturi la cerere în primele șase luni ale anului și un indice record, anume 587 la 1.000 de nașteri. Aici, statistic, aproape șase femei din zece aleg să întrerupă sarcina.

Covasna, Teleorman și Bacău: valori mari, tendințe diferite

În Covasna, numărul avorturilor la cerere aproape s-a dublat: de la 238 în 2024 la 406 în 2025, iar indicele a urcat de la 314 la 488 la 1.000 de nașteri. Asta înseamnă că fenomenul este în creștere, în ciuda tendinței generale de scădere. În Bacău, cifrele cresc ușor – 327 avorturi la cerere anul acesta față de 298 în 2024 –, dar rămân mult peste media națională, cu 160 de avorturi la 1.000 de născuți vii. În Cluj au fost cifre aproape identice în 2024 și 2025, respectiv 399 față de 390 de avorturi la cerere.

În Teleorman, fenomenul e în ușoară scădere: 167 cazuri (față de 202 anul trecut), dar rămâne o zonă cu valori ridicate – peste 5,9 avorturi la 1.000 de femei.

În schimb, în unele județe se vede o tendință de reducere a fenomenului. În Sibiu, spre exemplu,  au fost 263 de avorturi în primul semestru al anului 2025, față de 357 anul trecut (scădere de peste 25%).

Există și județe unde fenomenul pare să fi dispărut complet: Botoșani, Olt și Călărași și Hunedoara s-au raportat zero avorturi la cerere. Este posibil ca aceste cifre să nu reflecte neapărat o realitate socială pozitivă, ci mai degrabă probleme de raportare sau migrarea cazurilor către mediul privat, unde statisticile nu sunt complet centralizate.

La nivel național, datele arată o scădere generală, dar una lentă. Indicele de avorturi la 1.000 de femei a scăzut de la 7,9 în primele șase luni din anul 2024 la 7,5 în 2025, iar raportat la 1.000 de născuți vii – de la 228 la 227. Cu alte cuvinte, scăderea este lentă, iar diferențele dintre județe sunt tot mai vizibile.

Publicitate și alte recomandări video