Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Termenul de „mobbing” vine de la verbul englez „to mob” („mob”: gloată, mulţime) şi de la latinescul „mobile vulgus” („mişcarea gloatelor”). În mediul organizaţional, mobbing-ul se referă la agresiunea, persecuţia sau violenţa psihologică perpetuată de angajator sau de colegi faţă de un alt angajat, cu scopul de a-l obliga să-şi dea demisia. Astfel, se urmăreşte izolarea victimei pentru a o îndepărta şi pentru a o împiedica să-şi mai exercite sarcinile.
Alina Grigoraş
Un conflict nu poate fi considerat mobbing dacă este un incident izolat, este reprezentat de tachinarea la locul de muncă sau dacă se urmăreşte motivarea angajaţilor mai puţin performanţi. Pentru a fi considerate mobbing, interacţiunea sau procesul trebuie să se petreacă în mod repetat o perioadă de timp de aproximativ şase luni. Frecvenţa comportamentelor de tip mobbing mai mult de o dată pe săptămână, pe o perioadă mai mare de şase luni, este considerată valoare-prag pentru diagnoza mobbing-ului.
Cercetătorii au identificat 45 de comportamente asociate mobbing-ului, grupate în cinci categorii, în funcţie de efectele asupra victimelor:
1. Îngrădirea posibilităţii de exprimare a victimei: aceasta nu are posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere în faţa şefilor; este întreruptă atunci când vorbeşte; colegii se adresează necuviincios, critică munca şi viaţa personală;
2. Izolarea victimei: nu se vorbeşte niciodată cu victima; victima nu este lăsată să se adreseze altei persoane; victimei i se atribuie un loc de muncă ce o izolează de colegi; li se interzice colegilor să vorbească cu victima; se ignoră prezenţa fizică a victimei;
3. Desconsiderarea victimei în faţa colegilor: victima este vorbită de rău şi se lansează diverse zvonuri; este ridiculizată; se glumeşte pe seama originii, naţionalităţii şi vieţii particulare a victimei; victima este hărţuită sexual;
4. Discreditarea profesională a victimei: victimei nu i se atribuie sarcini sau i se atribuie unele peste nivelul calificării sale sau sub nivelul calificării;
5. Compromiterea sănătăţii victimei: încredinţarea unor sarcini periculoase şi nocive pentru sănătate; agresarea fizică uşoară şi gravă a victimei, ajungându-se până la agresiune sexuală.
Conflictele de la locul de muncă escaladează în mobbing numai atunci când managerii neglijează această problemă sau sunt implicaţi direct şi alimentează conflictul. În organizaţiile cu politici de rezolvare a conflictelor, acestea din urmă sunt tratate ca oportunităţi de învăţare şi colegii sunt încurajaţi să negocieze.
Furie, frustrare, şomaj
Oamenii recurg la mobbing pentru a-şi acoperi propriile slăbiciuni şi deficienţe, acesta fiind un fenomen impredictibil, iraţional şi incorect. Victimele mobbing-ului sunt persoane calificate peste medie, entuziaste, inteligente, dedicate, dar pot fi victime şi indivizii care se fac remarcaţi şi sunt consideraţi o ameninţare de către colegi.
Bullying-ul este un comportament abuziv, caracterizat prin dorinţa de a umili pe cineva prin utilizarea violenţei psihologice, verbale sau fizice. În vreme ce mobbing-ul are ca ţinte persoane calificate peste medie, în cadrul bullying-ului este testat întâi terenul, în special cu angajaţii noi, pentru a-l identifica pe cel mai slab din grup. Sunt căutate victime care nu opun rezistenţă la atacuri. Dacă mobbing-ul este în general realizat de colegi, bullying-ul este specific superiorilor. Această acţiune derivă din dorinţa de a-şi consolida propria poziţie şi are drept consecinţă pierderea eficacităţii victimei, în cazul în care aceasta cedează acestui comportament abuziv. Spre deosebire de mobbing, care apare cu o anumită frecvenţă, bullying-ul poate avea o apariţie singulară sau regulată, dar fără a urmări un tipar.
Consecinţele celor două forme de discriminare la locul de muncă sunt complexe şi cu impact: asupra victimei – prin pierderea încrederii în sine, furie, frustrare, şomaj; asupra organizaţiei – prin productivitate scăzută, pierderea reputaţiei şi angajaţilor-cheie; social – creşterea şomajului, implicarea instanţelor de judecată.
Unul din patru angajaţi români a fost ofensat
În România, un studiu arată că 25,7% dintre participanţi au declarat că un coleg a fost jignit, ofensat de alţi colegi sau şefi, însă când a venit vorba de propria persoană doar 7,4% au declarat că au fost jignite. 24,7% au spus că un coleg a fost criticat, ori i s-au făcut reproşuri, iar 19,5% consideră că un coleg face notă discordantă şi nu se integrează în echipă. 41% dintre subiecţi au recunoscut că şeful sau colegii ţipă unii la alţii la locul de muncă.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia cu vârste între 18 şi 65 de ani din patru regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Nord-Vest şi Centru. Dacă unele state europene ca Franţa, Belgia, Finlanda, Olanda, Danemarca şi Suedia au adoptat o legislaţia specifică în ceea ce priveşte hărţuirea morală la locul de muncă, în legislaţia românească exista până de curând un vid legislativ.
Adoptarea noului Cod Penal care introduce hărţuirea ca fiind infracţiune şi modificarea Legii 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi prin Legea 229/2015 au creat şi în România baza legislativă pentru sancţionarea hărţuirii şi discriminării la locul de muncă. Salariatul hărţuit poate face dovada prin diverse mijloace de probă acceptate de legislaţia în vigoare, cum ar fi: fotografii, declaraţii, înscrisuri, filmări audio-video, email-uri care conţin injurii sau umiliri etc. şi se poate adresa mai multor autorităţi: Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de {anse între Femei şi Bărbaţi (ANES), instanţelor judecătoreşti sau Centrelor Anti-Mobbing.
Prevenirea hărţuirii la locul de muncă este un element important pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la serviciu. Se pot formula politici anti-hărţuire, îmbunătăţirea generală a climatului psiho-social la locul de muncă, crearea unei culturi organizaţionale cu norme şi valori împotriva hărţuirii, instruirea în gestionarea conflictelor.
Alina Grigoraş este manager de resurse umane în cadrul grupului AVISSO, cu peste 10 ani de experienţă în domeniu.
Cuvinte cheie: + hartuire morala, mobbing, bullying, conflict, discriminare, iasi, avisso, sanatate, izolare, victima serviciu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |