Bacteria Helicobacter pylori reduce nivelul de aciditate din stomac pentru a supraviețui. Atunci când Helicobacter pylori penetrează mucoasa gastrică, aceasta nu mai poate să ofere stomacului protecție, pentru că celulele sistemului de apărare a organismului nu mai pot ajunge la bacterie să o elimine. Astfel, acidul ajunge la pereții stomacului, unde produce leziuni dureroase ale acestuia.

Helicobacter pylori, Premiul Nobel pentru Medicină

Bacteria a fost descoperită în anii ’80 de cercetătorii australieni Barry Marshall și Robin Warren. Cei doi au primit în anul 2005 Premiul Nobel pentru Medicină pentru descoperirea Helicobacter pylori și a rolului său în gastrită și ulcerul peptic.

Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 11

Dr. Oana Timofte este medic primar gastroenterolog la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași, calitate în care diagnostichează zilnic pacienți cu infecții cauzate de Helicobacter pylori.

Medicul spune că, în 50%  din cazuri, infecţia nu produce simptome. Când se manifestă, pacientul poate acuza durere în partea superioară a abdomenului, balonare, senzaţia de prea plin după cantităţi mici de alimente, greaţă, vărsături sau lipsa poftei de mâncare. În unele cazuri, manifestările pot fi expresia unor complicaţii, cum ar fi sângerările gastrointestinale.

„Bacteria Helicobacter pylori poate pătrunde în organism prin consumul de apă sau de alimente contaminate, dar se poate transmite și de la o persoană la alta prin intermediul salivei sau prin materiile fecale. De exemplu, dacă cineva infectat nu se spală pe mâini după utilizarea toaletei, poate contacta bacteria. Infectarea cu Helicobacter Pylori este însă favorizată și de condițiile precare de trai precum lipsa accesului la surse de apă curentă potabilă, lipsa condițiilor igienice în mediul de viață, conviețuirea alături de o persoană infectată sau împărțirea unui spațiu restrâns de către mai mulți oameni ”, explică gastroenterologul.

Medicul avertizează că, nedescoperită și netratată la timp, infecția cu Helicobacter pylori poate evolua spre tulburări digestive și complicații precum gastrita, ulcerul gastric sau, în cazuri mai rare, cancerul de stomac. Poate provoca și diverse complicații precum sângerări digestive, obstrucție (alimentele sunt blocate și nu pot ieși din stomac), perforare (ulcerul perforează peretele stomacului şi ulterior apare peritonita). În cazul cancerului de stomac primele manifestări sunt sub formă de dureri perisistente, urmând ca, odată cu evoluția sa, să apară și alte simptome precum o lipsă a apetitului, dureri sau greață, scădere în greutate.

Cum se stabileşte diagnosticul?

Pentru diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori se folosesc o serie de teste noninvazive, dar și invazive.

„Cele noninvazive se referă la testarea antigenică dintr-o probă prelevată din materiile fecale, apoi testul de sânge pentru determinarea anticorpilor anti Helicobacter pylori.  Acesta are însă o sensibilitate scăzută. Poate fi aplicat doar persoanelor care nu au urmat niciodată un tratament împotriva infecției cu Helicobacter pylori, sau poate fi recomandat în condiţii speciale, cum ar fi în cazul ulcerelor complicate cu hemoragii. Nu în ultimul rând, se folosește testul respirator, care presupune ca pacientul să sufle într-un dispozitiv după ce a înghițit un lichid pe bază de uree. În funcție de respirația acestuia, dispozitivul va detecta instant prezența sau absența bacteriei”, punctează dr. Oana Timofte.

Referindu-se la testele invazive de diagnostic  specialistul spune că acestea înseamnă prelevarea unei biopsii din mucoasa stomacului, manevră care se efectuează de către medicul gastroenterolog cu ocazia endoscopiei digestive superioare. Fragmentul va fi apoi analizat de medicul anatomopatolog sau se poate realiza testul rapid al ureazei.

Endoscopia digestivă superioară în diagnostic

Evaluarea endoscopică, deşi invazivă, este un test necesar pentru a diagnostica precoce complicaţiile. În cazul hemoragiilor este utilă, prin aplicarea unor tehnici speciale în tratament, pentru a opri sângerarea. Este indicată de asemenea pacienţilor cu vârsta de peste 45 ani și celor cu manifestări clinice de alarmă precum  scăderea în greutate, dificultatea la înghițire, prezenţa anemiei şi a sângerărilor gastro-intestinale.

Testarea eficienței terapiei

„Terapia infecţiei cu Helicobacter pylori include medicamente ce scad secreţia gastrică acidă şi diferite tipuri de antibiotice, care se administrează timp de 10-14 zile. Pentru ca şansele de vindecare a infecţiei să fie maxime, este foarte importantă urmărirea instrucţiunilor legate de administrarea medicamentelor şi informarea medicului în legatură cu orice reacţie adversă apărută. Tratamentul este urmat de o testare a eficienței eradicării, fie prin test respirator, fie prin testarea antigenică din materii fecale efectuată la 6-8 săptămâni de la încheierea terapiei. În situaţiile în care testele arată persistenţa infecţiei după tratament, se impune o terapie de linia a II-a”, punctează dr. Oana Timofte.

Pentru a preveni infectarea cu Helicobacter pylori este important să respectăm normele de igienă, precum spălarea mâinilor de fiecare dată după ce folosirea toaletei, dar și înainte de a pregăti mâncarea  sau de a lua masa. De asemenea, alimentele să fie păstrate în condiții optime și să fie gătite corect.

Publicitate și alte recomandări video