vineri, 29.03.2024
Regimul Mareşalului Ion Antonescu este considerat, de regulă, un autoritarism hibrid, civil-militar.
Se apropie ziua de 23 august: mereu controversată şi mereu politizată. Controverse pe marginea deciziei de la sfârşitul verii anului 1944 există şi vor exista multă vreme, în mediul academic. Cu atât mai mult este de aşteptat ca în dezbaterea publică mai largă ele să fie perpetuate şi amplificate. Speculaţia se interpune adesea pe firul discursurilor, iar opiniile politice influenţează enorm argumentaţia. Cu sau fără asemenea interferenţe, mulţi dintre participanţi ar accepta, probabil, ideea că e foarte greu să evaluăm ziua de 23 august 1944 detaşând-o de fluxurile mai ample ce configurează istoria şi politica românească, în secolul XX.
În cele ce urmează, îmi propun să formulez, dintr-o perspectivă orientată spre analiza politică, câteva întrebări pe care le consider interesante. Nu pledez aici în favoarea unei lecturi sau împotriva alteia, deşi punctul meu de vedere este acela că, în situaţie de criză, monarhul şi celelalte figuri politice şi instituţionale implicate în evenimente au încercat să acţioneze în aşa fel încât să împiedice producerea unor dezastre şi mai mari.
Întrebările de care aminteam se referă la armata română, ca instituţie a statului, şi la modul de catalogare a regimului Mareşalului Ion Antonescu. Senzaţia mea este că, de cele mai multe ori (desigur, există contraexemple) armatei i se atribuie un rol secundar din punct de vedere politic. Ea ascultă imediat ordinul Regelui şi sunt extrem de puţine şi slabe, ca intensitate, manifestările de loialitate faţă de Mareşal şi linia promovată de acesta. Este, desigur, o abordare convenţională: militarii ascultă de liderii civili pe care îi consideră legitimi. Cum Ion Antonescu îşi compromisese legitimitatea politică din cauza înfrângerilor de pe front şi a perspectivei tot mai apropiate a catastrofei, armata îl părăseşte şi se întoarce către Rege - o instituţie-simbol, cu rădăcini mai adânci.
Fără a contesta această argumentaţie, mi se pare că reacţia ierarhiei militare, la 23 august 1944, ar merita analizată atent şi de politologi, precum şi de alţi cercetători ai instituţiilor româneşti din secolul XX. Am avea nevoie de studii care să trateze rolul armatei în sistemul politic românesc, în perioada celui de-al doilea război mondial. Concluziile lor ar putea contribui mult la aprofundarea cunoştinţelor noastre despre regimul antonescian, şi ar putea servi şi un alt obiectiv: mai buna conturare (din unghiul ştiinţei politice) a traseului temporal al principalelor instituţii româneşti.
Regimul Antonescu este considerat, de regulă - pe bună dreptate, cred - un autoritarism hibrid, civil-militar. Într-un mediu plin de constrângeri (impuse de alianţa cu Germania, de starea economică a ţării, de război), Mareşalul reunea autoritatea de a guverna interiorul şi de a conduce războiul extern. În ce măsură, însă, ideile şi normele dezvoltate în instituţiile guvernamentale civile au reuşit să penetreze armata?
Ştim, desigur, că Ion Antonescu nu a fost un doctrinar şi, cu atât mai puţin, un inovator în domeniu, astfel că, inclusiv în dimensiunile sale fascizante, discursul său e ancorat în timpul scurt al necesităţii, urgenţei, crizei. Război pentru stat, stat pentru război - ceea ce creează un climat favorabil menţinerii unei mai mari autonomii a instituţiei militare. În plus, lipseşte partidul unic, care poate constitui un important vehicul de politizare a armatei. Mai mult, cu câţiva ani în urmă, sub coordonarea lui Ion Antonescu, armata însăşi reprimase dur încercarea Mişcării Legionare de a se impune ca forţă (politică şi ideologică) dominantă. Apoi, însăşi vârsta regimului - patru ani - fusese, probabil, insuficientă pentru ca doctrina antonesciană despre politică şi guvernare, slab articulată, să penetreze eficient armata. În fine, faptul că cea mai mare parte a acestei perioade fusese marcată de exigenţele purtării războiului a condus, probabil, la o privilegiere a elementului profesional în detrimentul celui ideologico-politic, în atitudinea vârfurilor regimului faţă de instituţia militară.
Toate aceste consideraţii au fost abordate, sub forme diferite şi cu rezultate interesante, de istorici; pentru politologi, însă, studiul regimului antonescian nu a reprezentat o prioritate. Categoriile conceptuale au fost dezvoltate, pe plan internaţional, mai ales după 1945, iar intrarea disciplinei în „legalitate” s-a produs după 1989, astfel că întotdeauna apar lucruri mai actuale şi, aparent, mai interesante. Însă, regimul Antonescu are nevoie de teoretizare, ca exemplu interesant de regim autoritar. Accentuând prea mult elementul civil (indiferent dacă vorbim sau nu de „fascism”), devine greu de explicat de ce armata a reuşit să rămână atât de omogenă încât să reacţioneze coerent, ca instituţie, la 23 august 1944. Dacă, pe de altă parte, accentuăm prea mult elementul militar al regimului, avem mari dificultăţi în a justifica de ce a mai fost nevoie de leadership-ul politic (Rege, partide) în răsturnarea lui Ion Antonescu: generalii necompromişi din eşalonul secund ar fi dispus, în teorie, de întreaga gamă de resurse care să le permită preluarea iniţiativei.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |