anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 25.05.2022

Hombre şi patimile

GALERIE
radu parpauta
  • radu parpauta
- +

Hombre locuia în Iaşi, în oraşul culturii cum se zice cu o vorbă tocită. Dar dacă ne referim la cartierul Bularga cel puţin nici nu poate fi vorba de „oraşul culturii”. Bulargăi îi spun, chiar locuitorii cartierului, ŢŢŢ, adică Ţaţe, Ţoape şi Ţărani. Sigur, or fi şi oameni deosebiţi printre ei. Desigur că şi alte oraşe au asemenea cartiere. Şi asemenea oameni. Spun asta deşi nu am fost la Londra, Avignon sau Târgu Bujor.

Dar Iaşii au... cum să vă spun... au aşa un aer destins şi distins pe care-l simţi şi la şase dimineaţa, când ies beţivii din non-stopuri. Sigur, distinsul e lucru mare, îl găseşti pesemne la Paris, la Roma sau Viena, pe când Iaşii... Iaşii au ceva... aşa cum ai un bibelou făcut cadou de nu mai ştii cine. Ştii că-i ca dracu, dar e-al tău, nu te poţi despărţi de el. Când am zis „ca dracu”, nu mă refer, desigur, la Copou, la bulevardul Ştefan cel Mare sau la cel numit odată Bărbosu, cum îi ziceau ieşenii, adică Karl Marx, acum cu numele vechi de Lascăr Catargiu, ci la Bularga, la dezafectata zonă industrială sau la mahalalele de cartiere ceauşiste cu blocuri pătrăţoase, coşcovite, cu balcoane făcute din economie şi cu scări cariate şi mirosind a tocăniţă şi a urină.

Numele ăsta Hombre trebuie să fi avut un sens. O fi fost o poreclă dată de vreun conbulargist de-al lui. Dar nu mi-a spus niciodată, oricât l-am întrebat. Ţin minte că odată eram „La Matale” şi l-am „ischitit”, cum se zicea odată la ţară. Terminasem acasă o povestire, eram nemulţumit de ea şi voiam să o rescriu. Prin fereastră vedeam lumea neclar. Era ceaţă şi făcea a ploaie. În negura aceea confuză aveam sentimentul că sunt singur pe lume, iar lumea e undeva departe. Şi, totuşi, parcă aproape. Presimţeam adevăruri esenţiale, mă atingeau sub norii aceia lehuzi. Degetele lor delicate îmi mângîia cât de cât sufletul.

Şi atunci a apărut Hombre nu ştiu de unde, parcă din neant, şi am început să vorbim ca din senin - eram două singurătăţi care se căutau. Îmi zicea:

- Domnule, ce ţi-e omul? Viaţa? Nimeni nu trage vreo învăţătură din ea. Fiecare se strofoacă prin toate mijloacele să strângă avere, să-şi aranjeze copiii c-o treaptă mai domn, cum zicea poetul, să aibă parte de dragoste, dar dă peste câte una..., să se bucure de servicii bănoase, de prestigiu, mă rog. Iar bătrâneţea nu-i face pe oameni mai înţelepţi. Numai scriitorii de pluton şi filosofii duşi cu pluta scriu prostia asta. Oamenii nu se pocăiesc nici în ultimul ceas. Însă o viaţă adevărată, nu e niciodată atât de adevărată, dacă nu are şi un vârf de cuţit de sare. Este fadă, comună, plină de politicale de mor şi muştele de plictiseală. Trebuie să ai un necaz ceva, un eşec, să te trântească viaţa de pământ, ca să îţi dai seama de bucuriile ei.

Aşa îmi curgeau ca ploaia cea de vară şi mie gândurile astea câteodată. Iar uneori mă cuprindea o duşmănie arzătoare faţă de neamul omenesc. Doamne, cât de prost e! Desigur, prost eram eu. Aveam pe vremea aceea siguranţa de sine a omului tânăr, sănătos, cu capul în nori, care nu vrea şi nici nu e în stare să-şi facă griji. Şi supus patimilor. Parcă auzindu-mi gândurile, Hombre continuă:

- Domnule, toţi au patimi: unul umblă după femei, altul bea, la altul e pustiu în scăfârlie, deşi e mare în post, altul vrea cu orice preţ să ajungă mai sus cu o treaptă (ca să aibă de unde să cadă ca bolovanul). Păi, cum să nu te cuprindă duşmănia faţă de neamul omenesc? Faţă de prostia lui? Desigur, prost eram şi eu. Aveam siguranţa de tâmpit a omului tânăr, sănătos, care nu vrea şi nici nu e în stare să-şi facă griji. Aveam însă şi eu o patimă: voiam să scriu. Un critic literar mă lăudase şi mă publicase. Vorbeam cu el „La Matale”. Pe urmă am aflat că tipu' umbla după fiică-sa. Na, frate! Când e să faci o patimă, o faci şi din borşul de ştevie. Când vrea Domnul, mătura se face puşcă.

- Ei - am zis - trebuie să facem deosebirea între patimi negative şi patimi pozitive.

- În fine! Într-adevăr, îs amestecate patimile astea. Eu aveam patima asta: să scriu cărţi. Nu una - zece! Mă apucase pişatul gloriei. Să caut subiecte, domnule, ca să mă citească cu aviditate toată „canalia de uliţi”, toate cuconeturile ambetate. Asta a fost desaga mea de patimi pe care am dus-o în spate.

Aşa îmi zicea Omul-Hombre. Ceva-ceva însă simţeam şi eu încă de atunci - patima asta. Mă uitam în sus, în tavanul de „La Matale”. Deasupra erau apartamentele din bloc. Dar am întrebat pe patronul şi prietenul meu:

- Ce e deasupra, domnule Tacu?

- Nu ştiu. Neantul, Radule, neantul.

Şi râdea. Apoi mi-a umplut iarăşi paharul. Dă, patima! Am ridicat paharele şi prin sticla lor am văzut Iaşii aşa, cum să vă spun, distins.

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vârful adversităţii

Lucian DÎRDALA

Vârful adversităţii

Aşa cum o sugerează semnale venite în ultima vreme din multe ţări, inclusiv din Australia, ofensiva chineză pe frontul comerţului şi investiţiilor este extrem de intensă. Şi, din câte se pare, Beijingul se aşteaptă la o contraofensivă de acelaşi calibru: elementul politico-militar este fundamental, dar singurul front deschis în prezent este cel economic.

opinii

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Florin CÎNTIC

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Eram în clasa a XII-a de liceu, în 1980, când a ajuns la noi, pe filierele dirijate de Securitate - care tocmai se antrena pentru societatea de consum controlată de ea - cel mai recent album Pink Floyd. Era o operă rock, care ducea la cel mai înalt nivel compoziţiile „cu mesaj” şi geniul interpretativ al uneia dintre cele mai mari trupe de rock progresiv din istoria genului. Mai ales că vorbea despre libertate!

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Radu PĂRPĂUȚĂ

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Vorba asta este ştiută şi răsştiută de români, până şi de ultimul ţăran semianalfabet, căruia rusnacii i-au jefuit totul din casă şi i-au violat fetele. Cine se face că nu ştie de politica de rapt rusă, acum după atâţia ani, şi nu e convins de asta, să am iertare - e un ticălos. Şi, în forme diverse, şi alte popoare au cunoscut acestea, căci nu numai românii n-au putut evita „Sfânta Rusie” ticăloasă (apropo, nici o ţară din lume nu se mai autointitulează „sfântă”, sfânt e un atribut al Divinităţii) şi ceatlăul rusesc. Iar acum, în anul de graţie 2022, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus capac la toate - sfidează toate ţările, Uniunea Europeană... însă vom reveni la asta.

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Alex VASILIU

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Întrerup însemnările despre interviurile lui George Enescu pentru a schiţa portretul artistului de teatru liric Mariana Cioromila, înălţată în Zborul Înalt la 18 mai.

pulspulspuls

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Au luat-o băieţii în derâdere la început, dar auzim că, după olecuţă de reflecţie caldă la o berică rece, peste uichend, le-a mai venit mintea la cap. 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.