Horațiu Potra pentru ZDI: „Da, au fost și băieți din Iași în războiul din Congo. Au ajuns acasă”. Un mercenar ieșean a murit recent acolo

duminică, 09 februarie 2025, 04:12
5 MIN
 Horațiu Potra pentru ZDI: „Da, au fost și băieți din Iași în războiul din Congo. Au ajuns acasă”. Un mercenar ieșean a murit recent acolo

În ultimii ani, un număr tot mai mare de ieșeni, proveniți în special din structurile militare și de ordine publică, au ales să participe la conflicte armate internaționale sub contracte private. Motivați de salarii mari și oportunități financiare greu de atins în România, acești soldați, polițiști, jandarmi și pompieri și-au pus viața în pericol în zone de conflict precum Republica Democrată Congo sau în războiul din Ucraina.

În războiul din Republica Democratică Congo, în din îndepărtata Africă, a avut loc tragedia în care a murit Petru Cosmin Samolinschi, fost militar la Batalionul „Lupii Negri” Iași și campion național la lupte libere. Evenimentul a scos la lumină fenomenul mercenariatului românesc. Ucis pe 15 iunie 2024, în urma unui atac al rebelilor M23 susținuți de țara vecină Rwanda, tânărul de 23 de ani își dorea să strângă bani pentru a-și mobila apartamentul, și promisese apropiaților că aceasta va fi ultima sa misiune. Din păcate, nu a mai apucat să se întoarcă acasă, unde iubita sa îl aștepta pentru a se căsători.

Ieșeni pe fronturile africane: angajări prin contractorul Horațiu Potra

Ca și Cosmin, mulți ieșeni au plecat în Congo cu contracte private, lucrând pentru contractorul militar Horațiu Potra. Acesta a recrutat persoane cu pregătire în utilizarea armelor, dar și oameni fără experiență militară, trimițându-i în zone de conflict extrem de periculoase.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Unii dintre aceștia și-au dat demisia din structurile statului, însă alții au ales varianta unui concediu fără plată de un an, pentru a nu pierde locul de muncă în România. Reprezentanții Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” din Iași susțin că niciun militar din unitatea lor nu și-a luat concediu fără plată în 2023-2024, ceea ce sugerează că ieșenii care au plecat în Congo au fost cel mai probabil foști angajați ai structurilor de stat. De altfel, în războiul din Ucraina luptă în prezent trei ieșeni, care au lucrat în structurile de poliție și au ieșit la pensie. Aceștia și-au lăsat copii acasă și au plecat să lupte împotriva rușilor, totul însă pe sume atractive.

Negocieri și prizonierat: mercenarii ieșeni capturați în Goma

Misiunea mercenarilor români în Congo a fost extrem de riscantă, iar momentul critic a venit în iunie 2024, când rebelii M23, susținuți de țara vecină Rwanda, au lansat o ofensivă asupra orașului Goma, la graniță. Forțați să se refugieze într-o bază ONU, românii au fost capturați de rebeli și predați ulterior Rwandei, după negocieri complexe purtate de Ministerul Afacerilor Externe.

Într-o înregistrare video care a circulat pe internet, comandantul M23, Willy Ngoma, poate fi văzut certând un român capturat, spunându-i să stea la pământ și întrebându-l despre pregătirea sa militară. „Te-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mănânci bine…”, i-a spus acesta, subliniind contrastul dintre mercenarii străini și soldații congolezi, care luptă pentru supraviețuire. Salariile exacte ale mercenarilor români variază funcție de pregătire, însă un fost luptător a arătat pentru BBC un contract care prevedea un minim de 5.000 de dolari pe lună, cu o pauză de o lună la fiecare trei luni de desfășurare în lupte.

Declarațiile lui Potra pentru ZDI

După ce au fost predați rwandezilor, mercenarii români au fost repatriați în siguranță și au ajuns la București, de unde câțiva dintre ei au fost redirecționați către Iași. Horațiu Potra, recrutorul acestora, a fost implicat în misiunea din RD Congo până în urmă cu câteva luni, când s-a întors în România și de atunci a fost implicat într-o controversă în contextul alegerilor prezidențiale anulate din România. El a fost arestat în decembrie, fiind ulterior eliberat, și a negat de atunci că ar fi asigurat securitatea candidatului pro-rus Călin Georgescu.

Contactat de jurnaliștii Ziarul de Iași în urmă cu câteva zile, pentru a afla soarta ieșenilor prizonieri din RD Congo, Horațiu Potra a confirmat că sunt și ieșeni, dar a refuzat să ofere informații cu privire la numărul acestora, din lotul de aproximativ 300 câți au fost în Africa. Între timp, aceștia au ajuns în siguranță la București, de unde au plecat spre Iași. ”Cu siguranță. Sunt și băieți din Iași… Nu am timp acum să verific fiecare de unde este și pe unde se află. Dacă au sosit cu avionul de Kigali, cu siguranță au ajuns deja la Iași”, s-a eschivat Horațiu Potra. Românii au fost contractați pentru a ajuta armata congoleză să lupte împotriva rebelilor M23 susținuți de Rwanda, care spun că luptă pentru a proteja drepturile minorității etnice Tutsi din RD Congo.

Condițiile dificile din Congo: mărturii ale foștilor mercenari

Nu toți cei care au plecat în Congo s-au întors cu povești de succes. Un fost mercenar român, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru BBC, a declarat că mulți dintre cei angajați nu erau instruiți corespunzător, iar condițiile de lucru erau extrem de dificile: „Doar un număr foarte mic dintre noi au fost de fapt formatori. Am lucrat în schimburi lungi, de până la 12 ore, păzind poziții cheie în afara orașului Goma. Misiunile erau dezorganizate, iar condițiile de muncă erau proaste. Românii ar trebui să nu mai meargă acolo, pentru că este periculos”, a spus acesta.

Mai mult, el a susținut că nu au fost efectuate verificări adecvate ale antecedentelor, iar unii dintre recruți nu aveau pregătire militară. Spre exemplu, Vasile Badea, un alt român ucis în Congo, era ofițer de poliție și își luase un an sabatic pentru a merge pe front, atras de salariul mare.

De ce au preferat ieșenii să devină mercenari?

Fenomenul plecării ieșenilor pe fronturile africane nu este întâmplător. Principalele motive pentru care aceștia aleg să devină mercenari includ, în primul rând, salarii mari, de 5.000-8.000 de dolari pe lună, mult peste veniturile din România. Dificultățile financiare, cum ar fi achiziția unui apartament sau plata datoriilor, sunt alt motiv de plecare. Ieșirea la pensie din structurile statului, care lasă un gol financiar, pe care mercenariatul îl poate umple, este un alt motiv. Oportunitatea de a lucra într-un domeniu familiar, mai ales pentru foști militari sau polițiști, „i atrage, de asemenea, pe unii.

De altfel, experții ONU estimează că mercenariatul va continua să fie o opțiune pentru românii cu experiență militară, în special în zone instabile, unde companiile private de securitate sunt solicitate. Totuși, cazul tragic al ieșeanului Cosmin Samolinschi ar trebui să fie un avertisment pentru cei care iau în considerare această cale. Misiunile sunt periculoase, imprevizibile, și nu întotdeauna bine organizate, iar riscul de a fi rănit, capturat sau ucis este unul cât se poate de real.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii