Ia-o andante, mister Leo!

sâmbătă, 26 aprilie 2025, 03:00
1 MIN
 Ia-o andante, mister Leo!

Dacă tot îți place ABBA și suferi de grija vecinilor, ai grijă să nu apară Waterloo.

„Când ești un fel de ABBA, e clar că tot acolo te învârți” – este declarația referitoare la Poli a antrenorului Leo Grozavu – vremelnic la Iași, vremelnic la Botoșani – care a detonat spiritele inflamabile din zona bahluviană. Pentru cei care nu știu legătura dintre fotbalul nostru moldovenesc și strălucita trupă suedeză a anilor ’70, analogia vine tot din vremurile acelea și nu percutează în zona dulcelui târg, ci undeva mai la vale, pe lângă Dunăre. „ABBA” era explicitată prin sintagma „un an în «A», doi ani în «B»”, definitorie pentru echipele gălățene, indiferent de denumire, care retrogradau imediat ce sărbătoreau promovarea. Lăsând la o parte că în vremurile de acum „ABBA” s-ar traduce cu 1221 (diviziile literale nu mai sunt de actualitate), metafora aceasta nu se potrivește cu Politehnica. Nici cu cea veche, cu istoria și însemnele heraldice pierdute prin megieși, nici cu cea nouă. Din 1960, anul apariției Iașului în elită, retrogradarea imediată s-a produs doar de trei ori, 1961 și 1996 (Politehnica istorică), 2011 (cea nouă). Vecinii noștri se laudă cu 12 ani de prezență neîntreruptă în Divizia A, dar emoțiile ereditare la Iași n-au lipsit nici la Botoșani, iar acum sindromul 1221 se arată și pe-acolo, chiar fără apeluri la 112. Ca vecini și prieteni, nu le dorim asta, doar ne întrebăm ce l-a apucat pe Leo, primit la început cu simpatie în Copou, chiar dacă aventura sa ieșeană s-a sfârșit prost. Mai mult, Grozavu a vorbit chiar în aceeași intevenție, cu nostalgie sui generis față de timpul petrecut pe banca Politehnicii împreună cu noii săi „prieteni” ieșeni. Și deodată, hodoronc tronc cu ABBA! Unii suporteri din Copou cred că Leo a vrut prin asta să-și măgulească actualul șef care are boală pe ieșeni. Dacă Grozavu și Miriuță se declară (și chiar sunt) vechi colegi și prieteni, rivalitatea (nord)-moldovenească provine de la patroni, Valeriu Iftime și Cornel Șfaițer, cândva colaboratori apropiați, care se au acum (zice-se) ca mâța cu câinele.

Important acum este că fotbaliștii din Copou l-au taxat bine pe Leo Grozavu, dovedind ceea ce era greu de crezut chiar cu puțin timp în urmă; că antrenorul Iașului, Vasile Miriuță, este peste Leo. Idee greu de crezut, pentru că Grozavu avea firmă superioară, impresionase cu noua sa variantă botoșăneană, în timp ce „Tati” ieșise la lumină după peste un cincinal de anonimat. În plus, Grozavu, antrenor cu gusturi ofensive, amator de scheme și geometrii romboidale, s-a lovit de stilul reactiv al lui Miriuță, care a pus la pământ marota guardiolescă a posesiei. Tot unii suporteri susțin altceva caracteristic belicosului tehnician. Grozavu începe ca din tun un mandat pentru a-l încheia gâfâind. Ca la Iași și pare-se că și ca la Botoșani. Explicația ar fi că ceea ce-i lipsește lui Leo, dincolo de capacitățile profesionale și o charismă gen Șumudică, este tactul. Tactul care l-a diferențiat pe Mircea Lucescu în fruntea antrenorilor români. E bine știut că Grozavu este un tip dur, ceea ce în unele cazuri este necesar (a fost și la Iași!), dar un temperament vulcanic presărat peste duritatea profesională duce la excese: nu mai amintim de ieșeanul Bădic și nemțeanul Golofca, dar răsar în minte filmulețele apărute din testele amicale ale Politehnicii de prin cantonamente, în care tumultuosul antrenor a fost surprins înjurându-și de pe margine ciracii ca la ușa cortului. În atari condiții, chiar și cei mai determinați jucători fac cunoștință cu lehamitea și de la lehamite până la tensiuni în vestiare nu e mare distanță. Ceea ce explică porțiunea descendentă a caracteristicii mandatelor lui Leo.

Acum câteva săptămâni, FC Botoșani era considerată revelația play-out-ului, iar Politehnica – aproape cu un picior în groapă. Acum lucrurile sunt cu totul altfel, iar Leo Grozavu a rămas cu ABBA în brațe.

Apropo de ABBA: după derbiul din Copou, „Ziarul de Iași” i-a dedicat lui Leo piesa „The Winner Takes It All” (Învingătorul ia totul). E foarte șic cadoul muzical, dar pot fi și alte variante, mai otrăvite. De exemplu, „Mamma Mia”și „SOS”. Așa că ia-o mai „Andante”, mister Leo, că „Waterloo” se întrezărește!

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii